[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]În precedentele trei articole am analizat evoluția tuturor companiilor active în România din perspectiva veniturilor, profiturilor și a impozitelor plătite, constatând trenduri care nu contribuie la creșterea competitivitătii generale ale companiilor românești. Pe de o parte, veniturile companiilor cresc cu preponderență în sectoare ciclice din comerțul cu amănuntul sau ridicata (în special segmentul online), produse de lux, servicii medicale sau diferite activități recreative. Industria este foarte slab reprezentată, atât din perspectiva veniturilor cât și a profiturilor. Anumite sectoare se prăbușesc în lipsa investițiilor și în contextul scăderii cererii, precum construcțiile de infrastructura publică, industria textilă (producție, distribuție, retail) sau industria extractivă. Din perspectiva impozitării, microintreprinderile (care reprezintă 94% din companiile active în România), plătesc un impozit dublu relativ la cifra de afaceri prin comparație cu marile companii. Practic, prin această analiză am surprins cele mai importante componente al contului de profit și pierdere al oricari companii: venitul (top line) și rezultatul net (bottom line).

În acest articol mi-am propus să înțeleg mai mult structura celor mai importante cheltuieli ale companiilor active în România, și evoluția structurii acestora în ultimul deceniu. În acest sens, am analizat structura cheltuielilor din exploatare și financiare în funcție de principalele destinații, pentru a vedea pe ce cheltuie cel mai mult banii companiile active în România. Cifrele rezultate sunt prezentate în tabelul următor, împreună cu principalele concluzii personale.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

Tabelul 1: Structura cheltuielilor de exploatare și financiare în total cheltuieli

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date prelucrate de autor[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Concluzionând, evoluția structurii cheltuielilor, raportate de către companiile românești, indică un mediu de afaceri slab tehnologizat (pe fondul unei ponderi scăzute a cheltuielilor cu amortizarea în contexul unor active imobilizate reduse), cu un nivel al cheltuielilor salariale destul de scăzut dar în creștere (de două ori mai mic decât media înregistrată în Uniunea Europeană), care înregistrează o marjă brută stabilă (ponderea cheltuielilor cu materia prima și mărfurile fiind aproape de 60% pe toată durata intervalului analizat), dar care nu este capabil să transpună diminuarea cheltuielilor financiare într-o profitabilitate superioară din cauza creșterii altor cheltuieli de exploatare, într-un context în care transparența și gradul de încredere în situațiile financiare, raportate de către companiile active în România, este din ce în ce mai scăzută.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”padding-4-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” el_class=”book-promo-module” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_row_inner equal_height=”yes” content_placement=”middle” column_margin=”default” text_align=”left”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][image_with_animation image_url=”5856″ alignment=”” animation=”Fade In” img_link_target=”_blank” border_radius=”none” box_shadow=”none” max_width=”100%” img_link=”https://www.publica.ro/iancu-guda-de-ce-esueaza-companiile.html”][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”2/3″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Având în vedere importanța structurii cheltuielilor și evoluția contui de profit și pierdere, am dedicat acestui subiect un întreg capitol din prima mea carte, intitulată De ce esuează companiile? 10 Greșeli și 100 Soluții, Editura Publica.

Printre altele, în acest capitol detaliez semnalele de alertă privind structura contului de profit și pierdere, și cum pot identifica riscurile unei dezvoltări nesustenabile. De asemenea, folosind tehnica analizei pe verticală și orizontală a contului de profit și pierdere (descrisă în cartea respectivă și aplicată pe multiple studii de caz practice) se pot identifica foarte simplu problemele structurale ale oricărei companii.

Cumpără cartea →[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” shape_type=””][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]În articolul următor voi analiza cine (mai) face învestiții în România, și mai ales de ce? Pe curând![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]