În 2019 a fost legiferată în România ziua de 21 aprilie ca Zi Națională împotriva Traficului Illicit de Produse — marcarea acestei zile contribuie la menținerea traficului ilicit de produse ca prioritate pe agenda publică și pe cea a autorităților. În ciuda priorității declarate și a unor rezultate pozitive observate în anumite domenii, ultimele cifre din debutul anului curent ne arată că mai avem mult de lucru în acest domeniu, acțiuni absolut necesare și esențiale în contextul aderării dorite la spațiul Schengen.
România continuă să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale creșterii economice (printre puținele țări din UE cu un avans anual de peste 2% în termeni reali) dar și ale inflației (singura țară cu o creștere medie a prețurilor peste 7% din UE). Deși ambele evoluții ar trebui să susțină o reducere a deficitului fiscal exprimat în termeni absoluti sau prin raportare la PIBPIB Produs Intern Brut. Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri), realitatea este opusă. Execuția bugetară din primele două luni ale acestui an este foarte elocventă: deficitul fiscal a crescut de la 17 mld (febr. 2023) la 28 mld lei (febr. 2024), pe fondul avansului mai accelerat al cheltuielilor față de dinamica veniturilor publice, respectiv 17% vs 14%. Se confirmă temerile pe care le-am exprimat în toamna anului trecut pe marginea subiectului consolidării fiscale: creșterea taxelor descurajează investițiile, decelerează consumul și crește economia subterană.
Ce spun cifrele?
Eficiența colectării taxelor rămâne la un nivel foarte scăzut. Spre exemplu, veniturile încasate din TVA au crescut cu 17%, de la 17,4 mld. Lei (febr. 2023) la 20,3 mld. Lei (febr. 2024), exact cât este nivelul cumulat al inflației anuale înregistrate în luna februarie (7,2%) și avansul vânzărilor din consumul cu amănuntul (9,8%), conform INSINS Institutul Național de Statistică. Practic, veniturile din TVA cresc proporțional cu avansul consumului și creșterea prețurilor, ceea ce înseamnă că gradul de colectare al TVA a rămas la același nivel. Același lucru este valabil și în cazul încasărilor la buget din accize, acestea crescând de la 5,3 mld. Lei (febr. 2023) până la 6,3 mld. Lei (febr. 2024), în linie cu avansul prețurilor și al consumului produselor accizate.
Astfel, stagnarea eficienței colectării accizelor și TVA este, în realitate, un regres, având în vedere majorarea cotelor pentru o serie de produse, servicii sau tipuri de tranzacții, inclusiv cele imobiliare. Toate aceste evoluții sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât nivelul mediu ponderat al TVA înregistrat de România (în jur de 14–15%) este cel mai scăzut din UE. De aici, tragem deja prima concluzie: dacă nu reușim să colectăm anumite taxe și impozite esențiale, deși acestea sunt situate deja la cel mai scăzut nivel din UE, ce ne face să credem că majorarea acestora o să ducă la o creștere a gradului de colectare, în lipsa altor măsuri?
Devine clar că soluția sustenabilă este creșterea eficienței colectării taxelor și impozitelor existente, nu simpla majorare a ratelor de impozitare. Mai mult, un studiu publicat recent de Tax Institute privind inventarul modificărilor fiscale din perioada 2015–2022, confirmă faptul că nu se observă o creștere a gradului de colectare pentru 8 din 10 taxe majorate în această perioadă. Din păcate, România nu a reușit pași importanți în această direcție în ultimele decenii. În 2003 economia subterană era de 33% din PIB-ul țării noastre, media pentru perioada până în prezent fiind de 29,3%, exact cât este estimată dimensiunea economiei gri în România pentru ultimul an, conform ultimului raport publicat de Comisia Europeană.
Grafic 1
Procentul economiei subterane din PIB (2022)
Sursa: Comisia Europeană, Eurostat
Creșterea economiei subterane.
Principalele forțe motrice identificate de studiul Comisiei Europene arată că economia subterană românească este determinată în principal de nivelul de muncă nefiscalizată, cel al impozitelor indirecte, moralul fiscal scăzut și de rata șomajului. Alți factori precum povara de reglementare, impozitul pe venitul personal și creșterea PIB-ului sunt, de asemenea, semnificative din punct de vedere statistic, dar contribuie mai puțin la explicarea existenței economiei subterane în țară. Spre deosebire de majoritatea celorlalte țări din UE, gradul ridicat de muncă la negru din România este o cauză majoră a economiei subterane. Conform datelor centralizate de stopcontrabanda.ro, în 2023 s-a înregistrat cel mai mare volum de țigarete ilegale capturate în ultimii 5 ani în România: peste 150 milioane de țigarete de contrabandă, în creștere cu 40% față de anul anterior. În 2023 media anuală a contrabandei cu țigări a crescut în România cu peste un punct procentual, ajungând la 8,2%, iar fenomenul se pare că accelerează și mai mult în 2024. Conform celor mai recente date publicate de compania de cercetare Novel, piața neagră a țigărilor crește în martie 2024 până la 9,8% din totalul consumului, comparativ cu 7,7% în ianuarie, dinamica fiind cea mai abruptă creștere la două luni, analizând dinamica din ultimul deceniu. Desigur, toate aceste evoluții au un impact negativ asupra veniturilor încasate la bugetul public, iar soluția nu este în niciun caz aplicarea de alte majorări succesive de taxe, ori continuarea perioadei de instabilitate și incertitudine fiscală. Cred că adevărate soluții sunt cele care pot combate exact factorii care susțin economia subterană:
- O creștere a poverii fiscale și a frecvenței modificărilor de taxe duce la creșterea economiei subterane.
- Cu cât reglementarea devine excesivă, cu atât apar stimulentele de a lucra în economia gri.
- Cu cât calitatea instituțiilor și moralul fiscal sunt mai scăzute, cu atât crește economia subterană.
- Cu cât este mai mare nivelul de muncă pe cont propriu, nefiscalizat, sau circulația numerarului cash în economie, cu atât este mai mare participarea la economia gri.
- Comerțul online trebuie însoțit de extinderea și sofisticarea pârghiilor de monitorizare și control pentru a depista contrafacerea și traficul ilicit, fenomen de amploare de la domeniul industriei textile sau fashion până la cosmetice și diferite alte bunuri.
Iată câteva teme de gândire și potențiale soluții care se pot dovedi sustenabile în lupta împotriva traficului ilicit și a economiei subterane. În caz contrar, perpetuarea cifrelor negative privind execuția bugetară într-un an electoral ne poate duce mai departe către o posibilă spirală distructivă și mai periculoasă: creșterea taxelor poate continua deteriorarea gradului de colectare fiscală, ceea ce poate genera intenția disperată de noi creșteri de taxe și impozite, amplificând și mai mult economia subterană. Este un lux pe care nu ni-l putem permite, mai ales având în vedere faptul că economia României se apropie de o resetare importantă: începând cu 2027 robinetul fondurilor europene se va reduce dramatic, resursele fiind necesare noilor țări membre și reconstrucției Ucrainei.
De aceea, trebuie să ne gândim serios la necesitatea de autogospodărire, ceea ce înseamnă o responsabilitate fiscală mult mai mare, prin: reducerea risipei din administrația publică, colectarea mai eficientă a veniturilor publice (creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor existente prin reducerea economiei subterane) și stabilitatea fiscală.
