Apropierea următoarei recesiuni devine o certitudine în următorii doi ani. În acest context, mi-am pus întrebarea daca mediul de afaceri activ în România este mai pregătit acum, prin comparație cu situația din 2008. Răspunsul este NU! În acest articol concluzionez 10 argumente care mă determină să constat ca suntem mai vulnerabili în momentul de față, iar șocurile o să fie propagate și mai rapid pe canalele comerciale și financiare!
După Metrorex și Complexul Energetic Oltenia, angajații unei alte companii neperformante de stat solicită majorări salariale enorme — CFR Călători (se pare că au întârziat și la acest capitol)! Care este asemanarea dintre aceste companii? Pentru a răspunde la această întrebare, am analizat situațiile lor financiare din ultimii cinci ani și am găsit că: toate înregistrează pierderi enorme; sunt întreținute de către stat (adică de către populație) prin subvenții; au majorat salariile angajaților cu peste 50% în ultimii 5 ani (la toate se câștigă deja mult mai bine decât media națională); nu prea au mai facut investiții în infrastructură, echipamente sau utilaje! Cifrele complete și concluziile mele le poți găsi în acest articol!
Analizând toate acestea, mă întreb care sunt următoarele companii neperformante deținute de stat care își vor revendica majorările salariale, reducând fondurile disponibile pentru investiții și periclitând astfel viața angajaților, clienților ori crescând povara generațiilor actuale și viitoare! România – încotro?
Am început să scriu această carte când am împlinit vârsta de 30 de ani, pentru a marca primii 10 ani de experiență profesională și pentru a răspunde la întrebarea – ce pot sa ofer eu mai bun mediului de afaceri? Astfel, am ajuns la concluzia că munca mea de aproape zece ani poate fi sintetizată într-o carte practică și pragmatică, în slujba unui mediu de afaceri mai sănătos, pentru noi și pentru generațiile viitoare!
Această carte documentează cele mai comune 10 greșeli ale companiilor active în România care au intrat în insolvență în ultimii zece ani. Într-un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor, încerc sa ofer 10 răspunsuri la întrebarea: De ce eșuează companiile?, împreună cu 100 de soluții practice pentru rezolvarea acestora.
Recomandările de la finalul fiecărui capitol devin astfel un ghid de bune practici pentru dezvoltarea sănătoasă a propriei companii (dacă citești această carte în calitate de antreprenor) sau pentru monitorizarea consultativă a partenerilor de afaceri (dacă citești această carte în calitate de furnizor sau de orice alt creditor). Experiența mea profesionala de peste zece ani este sintetizată în cartea de față, a cărei misiune este clară: să transforme eșecul altora într-o curbă a învățării pentru fiecare cititor! Am scris această carte folosind un limbaj cât mai simplu și cu o adresabilitate largă, pentru a contribui la dezvoltarea sustenabilă a mediului de afaceri, pentru un viitor mai bun, pentru că, dacă nu știm istoria, greșelile din trecut se vor repeta.
Pentru că fenomenul insolvenței este generalizat, afectând foarte multe companii, creditori și antreprenori. Procedura de insolvență trebuie să fie activată in situații excepționale, și frecvența acesteia in mediul de afaceri trebuie să fie foarte redusă!
Probabil este cea mai bună carte de afaceri pentru un român, din care se pot extrage răspunsuri pragmatice despre ce nu a mers bine și despre ce a excelat în activitatea companiilor din România. Într-un limbaj extrem de simplu, pe înțelesul tuturor, autorul oferă răspunsuri practice la întrebarea esențială „de ce eșuează companiile?”
—Dr. Lucian Claudiu Anghel, Președinte Bursa de Valori București, CEO BCR Banca pentru Locuințe
Am constatat că greșelile făcute de firmele insolvente sunt destul de comune și că se repetă, inconștient sau conștient, și în prezent. Această carte documentează cele mai comune zece greșeli ale companiilor care au intrat în insolvență în ultimii zece ani și propune o sută de soluții pentru evitarea sau depășirea acestora. Este o carte scrisă din practică și care prezintă deopotrivă studii de caz, dar și exemple de firme de succes, dar și companii care au intrat în incapacitate de plată.
În cei peste douăzeci de ani de experiență în industria financiar-bancară și în cei peste zece ani de activitate didactică universitară am auzit, văzut, citit, scris și dezbătut multe. După parcurgerea acestei cărți pot spune cu certitudine ca dacă nu o citiți este pierderea voastră. Cartea merită citită și aprofundată. Întrebarea de ce o companie eșuează ar trebui sa frământe extrem de multă lume. Spre exemplu, această frământare ar trebui să fie prezentă in mintea oricărui manager, antreprenor existent sau de perspectivă, decident politic, angajat la o companie, furnizorul unei companii, creditorul acesteia, beneficiarul serviciilor unei companii sau orice român care dorește să-și îmbunătățească gradul de educație financiară antreprenorială. Daca nu-l frământă aceasta, atunci ceea ce nu cunoaște este posibil să-l afecteze pe acesta și familia sa cândva. Dacă-l interesează să învețe din greșelile altora atunci are o șansă în plus să supraviețuiască economiei de piață concurențială în care trăim.
7 din 10 companii insolvente și-au plătit furnizorii mai târziu decât durata medie de colectare a creanțelor și de vânzare a stocurilor. Motivul este că 60% au achiziționat active corporale (de exemplu, terenuri, mașini, utilaje), 30% au achitat parțial datoriile la bănci (pentru a reduce costul cu dobânzile plătite) și dividendele către acționari, iar 10% au creditat diferite companii, majoritatea acestora fiind parte din același grup de firme (acționari și/sau administratori comuni cu firma-subiect sau grad de rudenie/prietenie apropiat). Paradoxal…, cauza principală a intrării în insolvență este că aceste companii au avut la un moment dat prea mulți bani! Problema ține de utilizarea banilor…
Majoritatea companiilor au crezut că este o strategie bună! Chiar și în prezent, dacă mă uit la realitatea din mediul de afaceri românesc, observ îngrijorător de mulți manageri care solicită echipei de gestiune a încasărilor un termen mai rapid de colectare a creanțelor de la clienți, comparativ cu cel solicitat echipei de achiziții privind termenul de plată către furnizori. Încasăm mai repede și plătim mai târziu. Crezul general este că această strategie ajută la îmbunătățirea lichidității pe termen scurt… și este corect. Provocarea constă în ceea ce faci cu aceste resurse financiare și în eficiența cu care le folosești. Pe termen lung, această strategie dezvoltă niște riscuri complexe, alimentate de un cerc foarte vicios, care, când nu mai pot fi gestionate, declanșează o avalanșă a facturilor furnizorilor, care nu mai pot fi onorate la termen.
De aici și până la deschiderea procedurii de insolvență nu mai este decât un pas…
Pentru mine, moșternirea lăsată de înaintașii noștri este simplă. Avem datoria de a sluji umanitatea, țara și comunitatea, de a construi o lume mai bună pentru generația viitoare. Consider că această responsabilitate revine tututor, dar, în mod special, celor care au avut acces la o educație superioară, care au datoria să împărtășească cu toți ceilalți cunostințele și abilitățile dobândite. Voi scrie în acest blog, într-un limbaj cât mai simplu și cu o adresabilitate largă, despre subiecte de interes major pentru mediul de afaceri din Romania.
Te invit să citești mai departe opiniile mele exprimate în cele mai recente apariții media, pe care le-am publicat înainte de lansarea acestui blog. Acestea te vor ajuta să afli ultimele noutăți despre subiectele de care sunt interesat, și asupra cărora mă concentrez în analizele mele, respectiv: greșelile companiilor insolvente, evoluția mediului de afaceri și contextul macroeconomic general.