Contextul economic actual al României este marcat de o provocare majoră pe două planuri: deficitul fiscal cuplat cu cel comercial. Pe de o parte, statul a cheltuit cu aproape 30% mai mult decât a încasat în 2025, iar consolidarea fiscală rămâne cea mai importantă provocare macroeconomică a României în acest an. În ciuda diminuării deficitului fiscal de la 9,4% (2024) la 7,7% (2025) și a rezultatului foarte bun din primele 4 luni din 2026 (la numai 23,9 mld. lei, respectiv 1,17% din PIB, față de 56 mld. lei, respectiv 2,92% din PIB în perioada similară din 2025), procesul consolidării fiscale mai are un drum lung de parcurs.
Pe de altă parte, deficitul comercial rămâne în continuare ridicat, respectiv 164 mld. RON în 2025 vs. 166 mld. RON în 2024, în condițiile în care România importă cu 33% mai mult decât exportă (cca. 9% din PIB). Practic, cheltuim cu o treime mai mult decât încasăm la bugetul public, respectiv consumăm cu o treime mai mult decât exportăm. Așa cum se observă, cele două sunt proporționale și corelate prin raportare la PIB, generând efecte negative adverse: creșterea datoriei publice și a dobânzilor la care ne împrumutăm, presiuni pe creșterea inflației și deprecierea monedei naționale, precum și pierderea de valoare adăugată potențială care se poate genera în România, reducând puterea de atragere a forței de muncă și susținerea unor creșteri salariale neinflaționiste. În acest context, este foarte important să înțelegem care sunt industriile, sectoarele și companiile cu cea mai mare contribuție la bugetul public, prin impozitele și taxele plătite, precum și la formarea deficitului comercial (ceea ce va indica și unde sunt cele mai mari oportunități de afaceri în România, deoarece avem consum local, dar nu există suficientă producție domestică).
Metodologie
Această secțiune detaliază metodologia de contribuție fiscală (taxele, accizele și impozitele plătite) pentru anul 2025:
- Contribuția la TVA, aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuielile cu mărfuri, materii prime și prestații externe. Limitările acestui calcul se referă la imposibilitatea de a determina ponderea exporturilor și importurilor realizate de aceste companii în perioada analizată, precum și regimul TVA al achizițiilor/vânzărilor extracomunitare.
- Impozitul pe profit și/sau cifra de afaceri, calculat ca diferență dintre profitul brut și profitul net, deoarece reflectă implicit impactul veniturilor neimpozabile, cheltuielilor nedeductibile, precum și al altor deduceri de sponsorizări sau donații din baza impozabilă.
- Impozitul pe venitul angajaților și contribuțiile sociale aferente contractelor de muncă, având în vedere cheltuielile de personal înregistrate de companii în contul de profit și pierdere din fiecare an al perioadei analizate.
- Accizele plătite conform normelor în vigoare pentru perioada analizată au fost distribuite în funcție de sursă (alcool, tutun, combustibil, jocuri de noroc etc.), în funcție de cota de piață a companiilor din industria respectivă, având în vedere cotele de accize pentru fiecare produs/serviciu în parte.
Impactul fiscal al marilor contribuitori
Astfel, analizând distribuția veniturilor publice în funcție de industria de proveniență a companiilor contributoare, 75% din veniturile publice încasate la bugetul de stat în anul 2025 provin de la firmele active în primele 10 industrii detaliate în graficul următor, diferența de 25% provenind din restul celorlalte 13 industrii. Aproape jumătate din veniturile statului sunt generate de companiile active în comerț cu ridicata și distribuție (14%) și retail (9,8%), construcții (13,2%), transporturi (7,5%) sau producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze (6,8%), conform cifrelor ilustrate în graficul următor.
Sursa: situațiile financiare ale companiilor la 2025, date prelucrate de autor
Deloc întâmplător, sectoarele care înregistrează un trend negativ din perspectiva rulajelor generează și un impact fiscal mai mic comparativ cu anul anterior. Spre exemplu, distribuția și retailul împreună generau un impact fiscal de 27,2% din veniturile încasate la buget în 2024, pondere care a scăzut la 23,8% în 2025, în linie cu scăderea consumului și a puterii de cumpărare din semestrul II al anului trecut. Sectoarele care au compensat prin creșteri în impactul fiscal sunt cele de construcții (de la 11,1% în 2024 la 13,2% în 2025, în special datorită evoluției pozitive pe segmentul de infrastructură și autostrăzi) sau sectorul de informații și telecomunicații (de la 4,7% în 2024 la 6,9% în 2025).
Veniturile publice încasate de statul român sunt concentrate și la nivel de activități specifice, dacă granulăm contribuțiile în funcție de codul CAEN principal. Astfel, primele 10 sectoare contributoare la bugetul public generează aproape 47% din veniturile publice încasate pe parcursul anului 2025. Sectorul cu cea mai mare contribuție este comerțul cu ridicata al produselor din tutun (8,9%), urmat de retailul carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (8,8%), contribuțiile semnificative ale celor două sectoare fiind datorate în special accizelor aplicate produselor comercializate.
Scăderea consumului se reflectă și în diminuarea impactului fiscal al sectoarelor aferente, respectiv retailul de produse alimentare (unde consumul a scăzut cu 4% în semestrul II din 2025), lucrările de construcții rezidențiale (unde numărul de tranzacții realizate în piață a scăzut cu 20% după majorarea TVA, respectiv în perioada august–decembrie 2025) sau transporturile rutiere de mărfuri.
Veniturile încasate la bugetul public sunt concentrate în rândul marilor companii, top 10 contributori generând venituri totale de 57,1 mld. lei pe parcursul anului 2024, respectiv 63 mld. RON în 2025, aproape 10% din totalul veniturilor încasate la buget. Dintre acestea, singurele companii cu o contribuție netă la bugetul public mai mare de 10% din eșantion sunt OMV Petrom, cu un total de 16,1 mld. lei (11,5 mld. taxe plătite în 2025, dar considerând întregul grup Petrom și adăugând taxele și contribuțiile specifice sectorului E&P de aproximativ 1,4 mld. lei și dividende de aproximativ 0,7 mld. lei), grupul British American Tobacco (11,21 mld. RON, singura companie din top 10 contribuabili care generează venituri în creștere la bugetul public în 2025 comparativ cu anul precedent), urmate apoi pe locul 3 de Rompetrol Rafinare, cu cca. 9,4 mld. lei (cifrele calculate însumează impozitele pe profit, dividend, contribuțiile sociale pentru angajați și accizele plătite de către consumatori și integrate în prețul final, precum și contribuțiile specifice fiecărui sector în parte). De remarcat că aceste 3 companii sunt cei mai mari contribuabili la bugetul public pentru al treilea an consecutiv și s-au aflat constant în top 10 contribuabili din România în fiecare an al ultimului deceniu, reflectând rolul sistemic pe care îl au în economie și buget.
Sursa: situațiile financiare ale companiilor (MFP), calcule autor
Din perspectiva contribuției la deficitul comercial de cca. 32 mld. EUR înregistrat în 2025, sectorul cu cea mai mare contribuție pozitivă la balanța comercială (exporturi mai mari decât importuri) este cel al băuturilor și tutunului, cu 1,24 mld. EUR excedent în 2025, urmat de materiale crude necomestibile (1,14 mld. EUR). La polul opus sunt sectoarele cu cel mai ridicat nivel al importurilor nete (importuri minus exporturi), trei sferturi din întreg deficitul comercial provenind din zona produselor chimice (-13,4 mld. EUR), mărfurilor manufacturate (-7,8 mld. EUR) și combustibililor minerali, lubrifianților și materialelor derivate (-4,6 mld. EUR).
Dacă analizăm distribuția deficitului comercial în funcție de produse specifice, top 3 segmente care generează o contribuție pozitivă (exporturi care depășesc importurile) sunt vehiculele rutiere (+4,2 mld. EUR), cerealele și preparatele pe bază de cereale (+2,2 mld. EUR), urmate de cauciucul prelucrat și tutunul brut și prelucrat (ambele aproape de 1,6 mld. EUR). Zona unde România consumă cel mai mult din import comparativ cu exporturile este segmentul produselor medicale și farmaceutice (-4,5 mld. EUR deficit comercial), petrolului și produselor petroliere (-3,7 mld. EUR), respectiv fierului și oțelului (-3,2 mld. EUR), cele trei segmente de produse concentrând aproape o treime din întreg deficitul comercial. Alte zone unde există oportunități imense de business local (consum care nu este acoperit de cererea internă) sunt cele de legume și fructe (deficit comercial de -2,2 mld. EUR în 2025), respectiv articole prelucrate din metal (-2,3 mld. EUR).
Toate aceste cifre confirmă nevoia strategică a României de a susține producția locală în sectoarele-cheie cu potențial mare de creștere și care generează un deficit comercial consistent, prin diverse instrumente financiare eficiente (scheme de finanțare cu garanții de stat), dar și nevoia generală de predictibilitate fiscală, digitalizarea administrației publice pentru reducerea birocrației și accelerarea reformelor pentru reducerea economiei subterane și a traficului ilicit.
