Avem cifrele detaliate pentru execuția bugetară la primul trimestru din acest an. Pe scurt: cea mai bună evoluție a veniturilor vs. cheltuieli din 2010 până în prezent, tocmai de aceea există deranj maxim la nivelul întregului sistem.
Câteva detalii care mi-au atras atenția:
- În primul rând, veniturile au crescut cu 13%, iar cheltuielile statului au scăzut cu 3% (este pentru prima dată în istoria României după 1990 când veniturile statului cresc și cheltuielile scad).
- Deficitul fiscal la primele 3 luni a scăzut la jumătate: 21 miliarde Lei în trimestrul I 2026 vs. 42 miliarde Lei în trimestrul I 2025. Anualizat, în acest ritm, se poate ajunge la un deficit de maximum 5% (vs. 6,2% angajament).
- Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 21%, iar cele din salarii cu 19%, ambele mult peste dinamica consumului (-6%) și inflației (+10%), dovadă că scad economia subterană și munca la negru.
- Încasările din TVA au crescut cu 17%, peste nivelul „normal” de 14% (calculat din creșterea taxei de 10,5% + inflație 10% – consum 6,4%)… deci se îmbunătățește colectarea TVA.
- Contribuțiile sociale și de asigurări cresc cu 7%, iar impozitul încasat pe salarii cu 19%, ambele cu mult peste dinamica salariului mediu de 4,5% în întreaga economie — scade munca la negru.
- Cheltuielile statului cu salariile scad cu 3% (în timp ce salariul mediu net în sectorul public scade cu 5%, vs. privat +4,5%), în timp ce costurile cu subvențiile (companii de stat cu pierderi) scad cu 13%.
La minusuri (aspecte de îmbunătățit)
- Costurile cu bunuri și servicii cresc cu 5%… deși sub inflația de 10%, există mult spațiu de îmbunătățire aici. Deci, o zonă clară unde trebuie împinsă reforma pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale aparatului public.
- Costurile cu dobânzile cresc cu 6%, în ciuda înjumătățirii deficitului fiscal, din cauza nivelului ridicat al datoriei publice istorice și a creșterii costului de finanțare al României pe fondul războiului din Iran și al dinamizării negative a economiei de către PSD + AUR prin moțiunea de cenzură (încrederea obținută în 10 luni, în semestrul II 2025 + ianuarie–februarie 2026, a fost pierdută în 2 luni). Avem urgent nevoie de un guvern funcțional care să împingă la maximum reformele.
- Investițiile de capital cu fonduri naționale: -50%… deși provin în special din reducerea fondurilor pentru Anghel Saligny, multe proiecte fiind frauduloase sau cu efect multiplicator redus în economie. Acest lucru trebuie compensat prin investițiile din fonduri europene, care trebuie împinse la maximum pentru exploatarea PNRR.
A mai înregistrat vreodată România o creștere a veniturilor publice de peste 10%, cuplată cu o scădere a costurilor publice într-un trimestru din ultimii 30 de ani? Niciodată. Cu o singură excepție: primul trimestru din 2026. Costurile statului scad cu 3%, iar veniturile cresc cu 12% în primul trimestru din acest an, reducând deficitul fiscal la jumătate: 21 miliarde Lei în trimestrul I 2026 vs. 42 miliarde Lei în trimestrul I 2025. Anualizat, în acest ritm, se poate ajunge la un deficit de maximum 5% (vs. 6,2% angajament).
Mai avem un record în primul trimestru din acest an: veniturile statului reprezintă 7,8% din PIB, în timp ce cheltuielile publice reprezintă 8,8% din PIB: cel mai bun cuplu venituri–cheltuieli din ultimul deceniu. Pe scurt: cea mai bună evoluție venituri vs. cheltuieli din 2010 până în prezent, tocmai de aceea există deranj maxim la nivelul întregului sistem.
Definiția responsabilității financiare: să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma. Atunci când gestionezi banul public, înseamnă respect pentru cetățeanul de rând. Raportul dintre cheltuieli (cât ne întindem) și veniturile încasate la buget (cât este plapuma) reflectă acest aspect și arată cel mai bine din ultimul deceniu: doar 1,13 în primul trimestru din 2026.
Costurile statului scad cu 3%, iar veniturile cresc cu 12% în primul trimestru din acest an, reducând deficitul fiscal la jumătate: 21 miliarde Lei în trimestrul I 2026 vs. 42 miliarde Lei în trimestrul I 2025. Anualizat, în acest ritm, se poate ajunge la un deficit de maximum 5% (vs. 6,2% angajament). Pe scurt: cea mai bună evoluție venituri vs. cheltuieli din 2010 până în prezent, tocmai de aceea există deranj maxim la nivelul întregului sistem.
Rezultatele sunt obținute datorită efortului susținut realizat de sectorul privat, care a suportat mult din povară. Este rândul sectorului public (prin accelerarea reformelor), al hoților (prin reducerea economiei subterane) și al unei creșteri sănătoase bazate pe investiții și fonduri europene, cele 3 direcții de care avem obligatoriu nevoie pentru modernizarea României. Este inevitabil! Oricât se zvârcolește sistemul să reziste, poporul nu mai suportă și vrea schimbare. Frustrarea societății a ajuns la cote maxime istorice, iar acest lucru se vede prin ultimele alegeri politice.
