De peste 5 ani trăim vremuri cu incertitudine fără precedent: pandemia Covid (2020–2021), invazia Rusiei în Ucraina (care a început în februarie 2022 și pare că nu se mai sfârșește), genocidul din Gaza și reașezarea ordinii mondiale în noi calcule și acțiuni geopolitice majore (discuțiile despre preluarea Groenlandei sub aripa americană, capturarea președintelui Venezuelei Nicolás Maduro, și uciderea lui Khamenei împreună cu mulți lideri politici din Iran pentru înlăturarea regimului ayatollah, ceea ce a declanșat un război extins în Orientul Mijlociu și o criză în domeniul petrolier. În tot acest context există foarte multă dezinformare și dorința de amplificare a pesimismului pentru a genera reacții emoționale și panică în rândul populației, care să ducă la destabilizarea piețelor financiare, monetare (valutare) sau în diverse alte sectoare. Spre exemplu, la începutul lunii martie au fost amplificate mesaje alarmiste privind riscul de creștere masivă al prețului combustibilului la pompă, fiind vehiculate și prețuri de peste 15 Lei / litru. Panică absolut nejustificată și scenarii imposibile.
Explic în acest articol de ce (?) prezentând mecanismul simplificat de formare al prețului la pompă, de ce NU sunt motive de panică și cum gândim rațional atunci când suntem bombardați de aceste mesaje alarmiste.
În ceea ce privește evoluția barilului de țiței și impactul asupra prețului la pompă, în contextul războiului din Iran și conflictul din Orientul Mijlociu, NU sunt motive de panică. Am explicat motivele într-o postare publicată pe pagina mea de Facebook în data de 4 martie, când prețul barilului de țiței era 77 USD și prețul mediu la pompă de 7,9 Lei faptul că, la o eventuală creștere a prețului cu fiecare 20 USD ar trebui să vedem un avans al prețului la pompă de circa 0,5 Lei (50 bani). Această corelație poate fi observată analizând datele istorice pentru ultimul deceniu dintre cele două variabile, prețurile fiind disponibile public în portalul gratuit peco-online (în ceea ce privește prețul mediu la pompă) și Trading Economics (în ceea ce privește prețul barilului de țiței). Calculele mele din 4 martie au fost confirmate 5 zile mai târziu, când în ziua de 9 martie prețul mediu al barilului de țiței a crescut la 97 USD (+20 USD față de nivelul din 4 martie) iar prețul mediu la pompă a ajuns 8,6 Lei (benzină) și 8,2 Lei (motorină), deci o medie de circa 8.3 – 8.4 Lei.
Explic mai jos un mecanism simplificat despre cum se formează prețul la pompă și simulez scenarii dovedite de datele istorice în tabelul următor). Concluzia: NO PANIC.
Chiar și în cazul unei creșteri explozive a prețului barilului de țiței (125 USD / baril sau 150 USD / baril), prețul final la pompă poate fi controlat prin mecanisme fiscale cu efort digerabil în bugetul public. Câteva principii și mecanisme generale, înainte.
- Doar 20% din petrolul importat de România provine din Orientul Mijlociu, avem stocuri pentru 90 zile
- 52% din prețul la pompă al motorinei, respectiv 57% la benzină, provine din accize și TVA, cu două implicații: (1) circa 45% din majorarea prețului petrolului se resimte în prețul final; (2) statul poate interveni temporar prin reducerea TVA / accizei în caz de forță majoră, cu impact redus în buget.
- Creșterea prețului la pompă NU se întâmplă proporțional și în timp real cu majorarea prețului barilului, datorită stocurilor tampon existente în procesul de rafinare / distribuție. Datele istorice indică o transmitere a șocului de circa 65% și doar pentru o componentă de 45% din prețul final
Deci, care sunt componentele de cost și cum se calculează prețul final la pompă? Simplificat, situația stă astfel:
- barilul are 159 litri de petrol, astfel că la prețul din data de 4 martie (77 USD / baril) rezultă într-un preț / litru de 0,48 USD, adică 2,12 Lei la cursul BNR din aceeași zi. Tragem deja o primă concluzie foarte importantă: materia primă (petrolul brut neprocesat, sau țițeiul) este materia primă de bază și reprezintă o componentă de cost de numai 25% din prețul final la pompă. Practic, chiar și o dublare a prețului barilului de țiței (de la 77 USD la 155 USD / baril) se va traduce într-o creștere a prețului final la pompă de circa 2 Lei), deci NU o dublare a acestuia. Pe același principiu, dacă se dublează costul la făină (materia primă), NU se dublează prețul la pâine (produsul final)
- rafinarea și distribuția mai adaugă circa 65% peste prețul de bază => un preț de referință (materie primă + rafinare + distribuție) de 3,5 Lei / litru (linia 7 din tabel)
- acciza în momentul actual (martie 2026) la benzină este 3.06 / litru, respectiv 2,8 Lei / litru la motorină
- la toate acestea (preț referință + acciză) se adaugă TVA de 21% (liniile 10 și 11 din tabelul de mai jos)
- rezultă prețul final la pompă de circa 8 Lei / pompă cât este media astăzi (vezi graficul peco-online)
În ultimele două coloane din dreapta am simulat două scenarii privind modificarea prețului la pompă dacă costul barilului de țiței ajunge 100 USD (scenariul 1), respectiv 125 USD (scenariul 2). Calculele în prima fază au fost realizate considerând un transfer proporțional și imediat al costului țițeiului în prețul final la pompă. În realitate, așa cum am explicat mai sus, acest șoc se transmite anualizat (pe parcursul aceluiași an) în proporție de numai 65% în prețul final, datorită existenței stocurilor de materie primă, produse în curs de execuție sau finale pe lanțul de producție, rafinare, procesare, distribuție și retail. Rezultă astfel prețurile estimate finale în cele două scenarii, în celulele evidențiate cu fundal roșu în zona dreapta jos din tabelul de mai sus. Aceste estimări au fost realizate în ziua de 4 martie, când prețul barilului de țiței era 77 USD și prețul mediu la pompă de 7,9 Lei.
Calculele mele din 4 martie au fost confirmate 5 zile mai târziu, când în ziua de 9 martie prețul mediu al barilului de țiței a crescut la 97 USD (+20 USD față de nivelul din 4 martie) iar prețul mediu la pompă a ajuns 8,6 Lei (benzină) și 8,2 Lei (motorină), deci o medie de circa 8.3 – 8.4 Lei (+0,5 bani / litru preț final la pompă la o creștere cu 20 USD al costului barilului de țiței).
Desigur, așa cum se întâmplă la orice alt produs din orice economie deschisă, în realitate, prețul final la pompă depinde și de raportul dintre cerere și ofertă. Se respectă legea cererii și ofertei, care ne indică o creștere a prețului pe măsură ce avem o creștere imediată și bruscă a cererii peste oferta relativ inelastică pe termen scurt (exces de cerere care duce la creșterea prețului). Cel mai transparent și ușor de înțeles exemplu este ceea ce se întâmplă în piața de taxiurilor de ride sharing, atunci când există un vârf de cerere și comenzi online prin aplicație din partea unui număr mare de utilizatori într-un spațiu relativ restrâns fizic (în apropierea unui stadion unde se joacă un meci important de fotbal sau este organizat un concert cu prezența a zeci de mii de oameni). În astfel de situații prețul / km crește semnificativ fix în intervalul orar din apropierea evenimentului și pentru comenzile plasate în zona respectivă. Cerere și ofertă!
Tocmai de aceea trebuie să înțelegem un mesaj cheie: Nu creșteți consumul speculativ aiurea deoarece panica nu ajută pe nimeni, ne facem rău singuri și ajungem să alimentăm „self-fulfiling prophecy” (o profeție autoîmplinitoare este un fenomen psihologic și sociologic în care o credință sau o așteptare inițial falsă duce la comportamente care fac ca așteptarea să se adeverească.)
Concluzie
În medie, o creștere de 20 USD a prețului barilului se resimte într-o creștere de circa 50 bani în prețul final la pompă. Acest șoc poate fi compensat printr-o reducere temporară a TVA cu 40% cu impact anual de numai circa 4 miliarde Lei în buget, care înseamnă 0,2% din PIB. ANUALIZAT! Considerând doar un trimestru expunere la acest risc de instabilitate și incertitudine geopolitică… de ce atâta panică pentru un șoc care poate fi absorbit printr-un efect fiscal de max. 0,05% din PIB (anualizat)?
