Evoluția deficitului bugetar și lupta împotriva economiei subterane

Realitatea ultimelor două decenii reflectă evoluția nesustenabilă a economiei României: datoria publică crește într-un ritm accelerat, iar deficitul fiscal este din ce în ce mai greu de finanțat. Anul 2024 a înregistrat un deficit fiscal de 158 miliarde Lei, respectiv -9,2% din PIB, cel mai mare nivel din ultimele două decenii, dacă exceptăm anul pandemic 2020, atipic din toate punctele de vedere (vezi grafic 1). În acest context, datoria publică crește într-un ritm alarmant: cu circa 750 miliarde Lei în ultimii 5 ani, de 3 ori mai mult decât avansul din deceniul precedent (+250 mld Lei între 2010–2019). România se împrumută de 6 ori mai intens în fiecare zi (vezi graficul 2). Este clar că aceste evoluții NU pot continua la nesfârșit într-o țară în care populația scade din cauza sporului natural negativ și emigrării superioare imigrației permanente. Scade baza de contributori, datoria publică crește accelerat și ne prind datoriile din urmă, cu efecte periculoase pe termen lung: creșterea sarcinii fiscale asupra populației și companiilor (majorare taxe și impozite), extinderea vârstei de pensionare și majorarea dobânzilor plătite.

Inclusiv în primele 8 luni din acest an, evoluția deficitului fiscal reflectă câteva vulnerabilități majore, atât pe venituri, cât și pe dinamica cheltuielilor:

Singurele vești bune din execuția bugetară sunt creșterile de încasări din impozitul pe profit (+13%) și salarii (+22%), semn că reziliența companiilor de a susține sarcina fiscală în creștere este momentan robustă. De asemenea, cheltuielile cu bunuri și servicii au rămas la același nivel precum în anul trecut (63 mld Lei în primele 8 luni), după foarte mulți ani de creștere continuă cu două cifre. Pe de altă parte, investițiile finanțate pe fonduri naționale rămân la același nivel (36 mld Lei), deși privind în perspectivă ne putem aștepta la o reducere a acestora până la finalul anului datorită prioritizării alocărilor pentru programul „Anghel Saligny”. De remarcat diminuarea cheltuielilor cu subvenții cu -38% în primele 8 luni, pe fondul opririi unor programe deja ineficiente (plafonarea prețului la energie pentru toți consumatorii și înlocuirea cu vouchere doar pentru populația vulnerabilă) sau supradimensionate (bursele extinse pentru elevi, deși performanța școlară nu justifică suficient).

Veniturile publice curente cresc cu 10%, comparativ cu avansul cheltuielilor curente de 12%, majorând astfel deficitul fiscal de la 81 mld Lei (ian–aug 2024) până la 91 mld Lei (ian–aug 2025), în condițiile în care PIB real cel mai probabil va stagna pe parcursul anului

Deficitul fiscal prognozat pentru anul acesta va fi în jur de 8,4% din PIB, în condițiile în care economia subterană a României rămâne una dintre cele mai ridicate din UE, ultimele estimări indicând un procent de 10% din PIB (circa 180 mld Lei / 2025)

Cheltuielile de personal în sectorul public au crescut cu 8%, în timp ce cele de asistență socială cu 14% (majoritatea pensii și ajutoare sociale)

Din cauza creșterii accelerate a datoriei publice, plătim dobânzi în valoare absolută din ce în ce mai mari, nivelul cumulat pentru primele 8 luni din acest an fiind de 33 mld Lei, +50% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Economia subterană, neconformarea fiscală, contrabanda și traficul ilicit diminuează încasările din TVA și accize semnificativ sub nivelul potențial, diferența dintre realizat și potențial fiind de cel puțin o treime. Astfel, încasările din TVA au crescut în primele 8 luni cu doar 6%, sub inflația cumulată de 5,7% (creștere prețuri în primele 8 luni) și avansul vânzărilor din retail de 2,3% (creștere cantitate consumată). Evident, majorarea TVA la 21% începând cu luna august nu se poate vedea în execuția bugetară din aceeași lună, având în vedere că plățile aferente TVA se efectuează cel mai târziu în ziua de 25 ale lunii următoare. Deci, impactul majorării taxei pe valoarea adăugată se va vedea în execuția bugetară din septembrie, cu termen de raportare la finalul lunii octombrie;

În contextul acestor provocări, ajustarea este inevitabilă pentru scopul de a reduce cheltuielile publice și a crește veniturile la buget, printr-un efort comun și concentrat atât din partea sectorului privat, cât și public. Exact acesta a fost scopul modificărilor fiscale din primul pachet de măsuri asumat în vara acestui an, absolut necesar pentru a livra rezultate rapide menite să restabilească încrederea investitorilor internaționali și păstrarea ratingului de țară în zona recomandată investițiilor. A fost evitat astfel scenariul unui downgrade (trecerea României în zona nerecomandată investițiilor), care ar fi generat consecințe mult mai negative prin suprapunerea unei recesiuni (cauzată de creșterea dobânzilor, deprecierea monedei naționale și retragerea capitalurilor străine din România) cu măsuri de austeritate mult mai dure (creșterile de taxe ar fi fost mult mai mari din cauza diminuării veniturilor la buget pe fondul recesiunii). Mai pe românește, am ales răul mai mic pentru diminuarea efectelor negative colaterale.

Mai departe, pachetul doi de măsuri a adus îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește responsabilizarea antreprenorilor și creșterea colectării datoriilor fiscale restante către ANAF. Printre cele mai importante modificări, amintesc câteva cu impact imediat semnificativ pozitiv:

• Plafonarea eșalonărilor datoriilor fiscale la 400.000 Lei, condiționat de contracte de fideiușiune (garanții personale aduse de acționarul majoritar al contribuabilului restantier) și eliminarea dublării avantajelor: firmele care beneficiază de scheme de co-finanțare sau ajutor de stat nu mai pot beneficia de eșalonări fiscale ale taxelor neplătite, nu se mai permit eșalonări multiple pe aceeași creanță fiscală)
• Imposibilitatea de a transfera părțile sociale ale unei companii care înregistrează debite restante fiscale către ANAF
• Depunerea situațiilor financiare anuale, înregistrarea contului de plăți al companiei în România și modificări la capitalul social în funcție de dimensiunea companiei, toate aceste obligații atrăgând consecințe mult mai severe în cazul nerespectării (inclusiv inactivare fiscală și dizolvare)

Rezultatele se văd deja prin temperarea creșterii deficitului fiscal, care înregistrează un avans de 5 miliarde Lei la primele 7 luni (perioada ianuarie – iulie), aproape de două ori mai mic decât avansul de circa 9 mld Lei înregistrat la primul trimestru din acest an (ianuarie – martie), cea mai vizibilă frânare a creșterii deficitului fiscal fiind în lunile iunie și iulie (Vezi grafic 3). Este clar că drumul consolidării fiscale prin reducerea deficitului trebuie să continue și mai accelerat, prin reformele necesare în sectorul public, precum majoritatea celor prevăzute deja în planul de guvernare prin pachetele următoare de măsuri: eliminare pensiilor speciale, reforma companiilor de stat, plafonare sporuri angajați în sectorul public, eliminare cumul pensie și angajat la stat, analiză riguroasă pentru disponibilizări în sectorul public, înăsprirea măsurilor pentru reducerea economiei subterane și modificările aferente în justiție, reforma administrativ-teritorială absolut necesară (organizarea actuală datează din vremea lui Cuza), auditul public și transparent despre modul în care RAPPS gestionează activele și domeniul public.

Pe lângă toate acestea, este clar că România are nevoie să continue lupta împotriva traficului ilicit și produselor contrafăcute, cu atât mai mult cu cât majorările recente de taxe (accize, TVA, impozit profit microîntreprinderi etc.) vor stimula și mai mult tentația economiei subterane. Cifrele privind comerțul ilegal cu țigarete sunt relevante: într-un sector în care lupta continuă împotriva contrabandei cu țigarete a determinat scăderea traficului ilicit la numai 7% (anul 2022) de la vârful de 27% (2010), ultimii ani indică o creștere constantă până la 12% în august 2025 (cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani), conform ultimului studiu al companiei independente de cercetare Novel Research (instituția care monitorizează constant nivelul pieței negre a țigărililor din România), vezi grafic 4.

România are cel mai ridicat nivel al contrabandei cu țigarete din Europa de Est dintre statele membre UE, având cea mai extinsă graniță cu țări non-UE, unde prețul tutunului poate fi până la trei ori mai mic. Traficul ilicit cu țigări prejudiciază statul român cu circa 2 miliarde Lei anual, potrivit ultimelor estimări ale industriei, ceea ce reprezintă contravaloarea a 500 km de drum național modernizat. Privind retroactiv, pierderile sunt mult mai mari: doar între 2016–2024 bugetul public a pierdut circa 22 miliarde Lei din cauza traficului ilicit de țigări.

Aderarea la Schengen aduce foarte multe beneficii comerciale prin facilitarea transportului și mobilității umane, dar, în același timp, noul context al granițelor libere complică lupta împotriva traficului ilicit. De aceea, se impune accelerarea dotării punctelor vamale de control cu scanere cu raze X de ultimă generație. În august 2025 a fost inaugurat la biroul vamal Galați–Giurgiulești primul din cele 26 de scanere menite să reducă atât evaziunea fiscală, cât și traficul de droguri și substanțe periculoase. În anul curent eforturile pentru întărirea controlului la vamă au fost accelerate, fiind instalate scanere similare în vama Isaccea, Moravița, Siret, Albița și ultimul scanner performant activat recent în Biroul Vamal de frontieră Constanța (primul din cele 3 sisteme de scanare care urmează să fie amplasate în Portul Constanța). Suplimentar, până la finalul acestui an se preconizează activarea a încă 6–8 scanere similare în alte puncte vamale de control, noutatea fiind primul scanner feroviar care va fi amplasat la Dornești, unde se află cel mai mare punct feroviar pe granița cu Ucraina. În 2026 vor fi funcționale 9 scanere în birourile vamale de frontieră: Halmeu, Moravița, Calafat, Nădlac, Borș, Stânca Costești, Porțile de Fier și Petea.

Nu am insistat întâmplător asupra acestui exemplu privind lupta împotriva economiei subterane pe segmentul produselor din tutun, acesta fiind unul din cele mai mari 10 sectoare vizate de contrafacere/piraterie și contrabandă, conform celui mai recent studiu OECD și EUIPO – „European Union Intellectual Property Office” (2021), unde se mai regăsesc: parfumuri și cosmetice, îmbrăcăminte și accesorii, ceasuri, jucării, electrocasnice sau piese de mobilier. De asemenea, industria tutunului este importantă deoarece rămâne unul dintre principalii contribuabili la bugetul public, cu peste 20 miliarde Lei taxe și impozite plătite în 2024 (peste 4% din veniturile fiscale).

Indiferent de sector și domeniul de activitate, reformarea României trebuie să continue prin lupta susținută împotriva economiei subterane, traficului ilicit și evaziunii fiscale. Noua conducere ANAF a implementat o serie de reforme cu impact pozitiv deja vizibil, depășind planul de colectare cu 1 miliard Lei în luna iulie, în ciuda contextului economic dificil. Toate aceste măsuri și rezultate trebuie să fie susținute printr-o coeziune în coaliția de guvernare pro-europeană pentru a continua reforma din sectorul public și reducerea deficitului fiscal la niveluri sustenabile de maximum 3% până în 2027–2028. Timpul trece și economia nu așteaptă pe nimeni, banii sunt în mișcare, iar presiunea societății civile pentru echitate socială și reformă echilibrată privat/public este foarte mare. Drumul este bun, dar rezultatele trebuie să fie pe măsura așteptărilor: FOARTE MARI!