Atunci când plătim orice factură, pentru orice produs sau serviciu, generăm întotdeauna un impact care se propagă în economie. În primul rând, generăm un efect direct, deoarece prețul plătit include costuri cu materiile prime, mărfuri, salarii, investiții, taxe și impozite. În al doilea rând, indirect, deoarece orice preț aferent unei facturi plătite include costuri cu furnizori și subcontractori, care generează, la rândul lor, locuri de muncă, investiții, achiziții, taxe și impozite. Am căutat să răspund la această întrebare pentru o plată care se regăsește în bugetul lunar al fiecărui român: factura de telecomunicații pentru voce și date. Tu știi din ce este compusă și ce plătești, de fapt? Te vei lămuri în câteva minute, citind analiza de mai jos.
Pentru a răspunde la întrebare am extras situațiile financiare extinse depuse de cele mai mari companii active în sectorul de telecomunicații prin rețele cu cablu (CAEN 6110). Analizând ponderile cheltuielilor din cifra de afaceri pentru cele mai importante companii din această industrie în perioada 2020–2025, putem deduce că, la fiecare 100 lei din factura plătită:
- Profitabilitatea medie a sectorului de telecomunicații a fost de 6,5% pe parcursul anului 2025 (foarte aproape de media la nivel național de 6,7%), în condițiile în care un sfert din companii raportează pierderi de până la -10%, iar diferența de trei sferturi înregistrează un profit mai mic de 10%.
- Diferența de cheltuieli este alocată în cea mai mare parte către mărfuri (majoritatea fiind echipamente de telecomunicații oferite clienților finali), furnizori și servicii subcontractate către terți, toate acestea cumulând un total de 58% din cheltuieli sau 55% din veniturile totale. Deoarece cifra de afaceri raportată în situațiile financiare și costurile cu furnizorii nu conțin rulajele de TVA, putem deduce că pentru fiecare factură de 100 lei se plătește un TVA de 21 lei, care ajunge să fie plătit mai departe către stat în cuantum net de 9,5 lei, după ce se compensează cu TVA-ul plătit către furnizori și terți subcontractori (55% din cifra de afaceri). Practic, la fiecare factură de 100 lei net plătită se generează un efect comercial pe lanțul economic (furnizorii companiilor de telecomunicații) de 55 lei și un TVA net încasat la bugetul public de 9,5 lei.
- Următoarele cheltuieli importante sunt cele referitoare la recuperarea investițiilor în infrastructura companiilor de telecomunicații, respectiv rețeaua de fibră optică și transport, centrele de date, rețeaua radio mobilă (turnuri telecom, stâlpi și antene, echipamente radio, sisteme de alimentare electrică și baterii), spectrul radio (licențele ANCOM pentru benzile de frecvență și licitațiile 5G), infrastructura IT și sistemele software. Practic, 18,8% din cheltuieli, sau 17,7% din cifra de afaceri a companiilor de telecomunicații, este destinată recuperării investițiilor pe termen lung (echivalentul cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe). Ponderea este de șase ori mai mare decât media la nivel național (doar 3 lei din 100 RON factura emisă de orice companie medie din România reprezintă costurile cu amortizările pentru recuperarea investiției).
- Costurile cu personalul companiilor de telecomunicații sunt foarte importante, reprezentând 12,1% din totalul cheltuielilor, respectiv 11,4% din cifra de afaceri (echivalentul facturii plătite de clienții finali), din care cca. 42,5% reprezintă contribuții sociale și impozit pe venit plătite către bugetul public. Mai exact, din fiecare 100 lei din factura de telecomunicații plătită de clientul final, o sumă de 11,4 lei merge către acoperirea costurilor cu personalul angajat direct, din care aproape 5 lei reprezintă contribuții sociale și impozit pe venit plătite către bugetul public.
- În final, avem costurile cu dobânzile, care reprezintă 4,4% din totalul cheltuielilor, apoi costurile cu energia și utilitățile, cu o pondere de 3,9%, și impozitul pe profit sau venit (în cazul impozitului minim pe cifra de afaceri), de 1,1% din totalul costurilor (foarte aproape de media națională de 1,4%; impozitul pe profit și venit plătit în 2025 de toate companiile din România a fost de 41 mld. RON, la o cifră de afaceri de 2.849 mld. RON, în condițiile unui PIB de 1.909 mld. RON și venituri curente la buget de 584 mld. RON).
Graficul 1: Structura cheltuielilor din factura de telecomunicații: voce și date (situații financiare 2025)
Sursa: situații financiare top companii, conform MFP (2025), date prelucrate de autor.
Dacă analizăm structura costurilor aferente facturii de telecomunicații pentru fiecare an din perioada 2020–2025, observăm următoarele tendințe de creștere a cheltuielilor, corelate cu optimizarea altor categorii de costuri (dinamici vizibile în graficele 2 și 3 de mai jos, unde sunt ilustrate cele mai importante cheltuieli exprimate ca procent din totalul costurilor companiilor analizate):
Graficul 2: Sectorul de telecomunicații
Pondere cheltuieli în SCĂDERE
Graficul 3: Sectorul de telecomunicații
Pondere cheltuieli în CREȘTERE
- Cheltuielile în creștere, exprimate ca procent din totalul cheltuielilor, sunt cele referitoare la amortizarea investițiilor din ce în ce mai consistente, care au crescut de la 16% (2020) până la 18,8% (2025), apoi cheltuielile cu personalul, în creștere de la 11,2% (2020) până la 12,1% (2025), urmate de cele cu dobânzile, de la 2,5% (2020) până la 4,4% (2025), și utilitățile și energia, care efectiv s-au dublat în ultimii 5 ani, de la 1,8% (2020) până la 3,9% (2025).
- Echilibrul financiar al companiilor de telecomunicații a fost posibil datorită optimizării costurilor cu mărfurile pentru echipamentele oferite clienților finali, care au scăzut de la 22,9% (2020) până la 19,1% (2025), și a celor privind subcontractarea unor servicii către terți furnizori, în scădere de la 42% (2020) până la 39,2% (2025).
În concluzie, important de reținut: ce plătim atunci când achităm o factură de telecomunicații de 100 lei? Pe lângă impactul fiscal direct de cca. 15,5 lei (TVA net încasat – plătit + impozit pe profit și venit + contribuții salariale pentru pensii, sănătate și impozit pe venitul salariaților), 7 lei se duc către salariile nete, 8 lei către dobânzi și costuri cu energia, 17 lei pentru amortizarea investițiilor (cele mai accelerate din economie), iar 55 lei ajung mai departe către furnizori și diverși subcontractori, generând un puternic efect de tracțiune în economia locală: aceștia creează locuri de muncă, investesc și multiplică, la rândul lor, efectul financiar și fiscal.
