Avem nevoie de banii din PNRR dar nu suntem dependenți de ei

De ce sunt importante fondurile europene și cele din PNRR? 

Nu, în acest articol NU militez pentru reducerea exigenței sau a profesionalismului privind absorbția fondurilor din PNRR, așa cum s-ar putea înțelege din titlu. Chiar dacă media de absorbție a fondurilor europene din ultimul deceniu a fost de circa 54%, actuala echipă de guvernare și instituțiile responsabile trebuie să depună efortul maxim pentru creșterea acestui procent cel puțin până la nivelul mediei UE, respectiv 65% (grafic 1). Anul 2022 a fost primul în care ponderea investițiilor publice finanțate prin fonduri naționale a fost mai mică decât cea a investițiilor finanțate prin fonduri UE și PNRR (grafic 2). Această tendință va putea continuă și în anii următori, având în vedere oportunitatea fără precedent: 81 miliarde € urmează să fie aprobate și primite de la UE pentru investiții și redresare, atât pentru proiecte hard, cât și pentru proiecte soft, de implementat până în 2029 inclusiv. Este mai mult decât toate investițiile publice realizate în ultimul deceniu. Avem 29,3 miliarde € prin programul PNRR, din care jumătate fonduri gratuite nerambursabile. La PAC, Politica Agricolă Comună, avem disponibili 21 miliarde € pentru investiții de realizat în perioada 2021–2027, iar în Politica de Coeziune recent aprobată sunt 30,7 miliarde €.

Contribuția la pilonii politicii de redresare și reziliență vine din 6 direcții strategice: tranziția spre o economie verde, tranformarea digitală, creșterea economică sustenabilă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență instituțională și educație. Avem mult de muncă: 215 reforme și 292 de investiții de realizat. Detaliile pentru fiecare program în parte pot fi găsite pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene la adresa: https://mfe.gov.ro/pnrr/. 

Din păcate România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva absorbției fondurilor structurale pe cap de locuitor în perioada 2014–2020, cu o sumă de numai 639 €, de aproape două ori mai puțin decât media țărilor din ECE (Europa Centrală și de Est). Conform cifrelor illustrate în tabelul următor, inclusiv Bulgaria a înregistrat un rezultat mai bun cu circa 5% la acest indicator. Acestea sunt subiectele cu adevărat importante care ar trebui să ne preocupe: cum atragem capital de investiții prin fonduri europene și PNRR pentru dezvoltarea României. Impreună cu această preocupare, ar trebui să mai avem un obiectiv esențial: cum reducem economia subterană pentru a crește investițiile din fonduri publice naționale. Cu alte cuvinte, cum ne putem gospodări mai bine? — întrebarea la care încerc să răspund în a doua jumătate a acestui articol.

De ce trebuie să ne gospodărim mai bine pentru amplificarea investițiilor?

Conform celui mai recent raport publicat în luna noiembrie 2022 de Comitetul Fiscal din Parlamentul European privind economia subterană din Europa, dimensiunea economiei gri în România este estimată la 29% din PIB. România este astfel pe locul al 3-lea în Europa, după Bulgaria și Croația. Media Uniunii Europene este de doar 17,3%, aceasta însemnând o diferență de peste 10 p.p. din PIB. Practic, supradimensionarea economiei subterane din Romania cu circa 10 pp din PIB înseamnă că pierdem aproape 140 miliarde Lei in fiecare an, cam cât este întreg programul de sprijin PNRR, Planul Național de Redresare și Reziliență. Deci, prin simpla reducere a economiei subterane cu doar 10% prin raportare la PIB (ajungând astfel aproape de media europeană), putem obține fonduri anuale dedicate investițiilor similare cu dimensiunea întregului program PNRR, acesta din urma fiind disponibil spre accesare 5 ani.

În plus, România nu a reușit pași foarte importanți în această direcție în ultimii 20 de ani. În 2003 economia subterană era de 33% din PIB, a scăzut înainte de pandemie aproape de 26%, iar ulterior procentul crescut iar la 29% și a rămas la această valoare. Atenție, PIB-ul nominal a tot crescut în această perioadă în contextul inflației ridicate, de la 500 miliarde Lei în 2010 până la aproape 1500 miliarde Lei în 2022. Deci, aceste ponderi se aplică la o bază aproape de 3 ori mai mare. Contrafacerea, ce reprezintă o mare pondere din traficul ilicit, este un fenomen îngrijorător, cu grave implicații la adresa siguranței consumatorului și costuri sociale semnificative asociate — practic, cumperi pe sub mână, dar nu știi unde și în ce condiții a fost fabricat. De asemenea comerțul online ilicit, în contextul în care online-ul în general a explodat în ultimii ani, devine îngrijorător, iar în cazul acestuia nu există nici o statistică oficială centralizată, sau mecanism de monitorizare și control pentru a depista comerțul online ilicit.

Potrivit raportului privind traficul ilicit de bunuri elaborat de Organizația Mondială a Vămilor pentru a anul 2021, aproape jumătate din traficul ilicit a fost înregistrat în segmentul produselor de tutun. Conform estimărilor OLAF, Biroul anti-fraudă al UE, comerțul ilicit cu tutun costă Uniunea Europeană mai mult de 10 miliarde € anual. Din păcate România se află încă pe al patrulea loc între statele membre UE ca volum al țigaretelor de contrabandă consumate și pe primul loc în Europa de Est, iar românii consumă circa 6% din totalul țigaretelor de contrabandă din UE. Avem cea mai mare graniță cu tari non-UE, aproximativ 2000 km, și această creează expunerea și amplifică riscul traficului ilicit. în perioada recentă, contrabanda cu țigări a prejudiciat statul român cu aproximativ 2 miliarde Lei anual, o sumă care se ridică însă la circa 30 miliarde Lei în ultimul deceniu. În 2022, circa 110 milioane de țigarete de contrabandă au fost confiscate de autorități în România. Datele sunt disponibile pe platforma www.stopcontrabanda.ro. Vestea bună este că nivelul mediu anual al contrabandei cu țigarete se află în continuă scădere în ultimii ani de la 13,9% în 2019 înainte de pandemie până la 7,1% pe parcursul anului 2022, semnificativ sub nivelul maxim de 27% înregistrat în 2010. Dar să nu ne bazăm doar pe cifre, este nevoie de eforturi constante susținute pentru menținerea fenomenului sub control.

Deși cifrele de contrabandă sunt în scădere, rețelele de trafic ilicit găsesc încontinuu noi metode de introducere ilegală a mărfurilor sau de contrafacere chiar în România, asa cum sunt fabricile clandestine care produc illegal și apoi comercializează pe sub mână aceste mărfuri. De aceea, sunt necesare măsuri permanente de întărire a controlului la vamă, sisteme de scanere inteligente nedistructive, aplicarea de pedepse drastice pentru traficul ilicit, dar și un cadru fiscal stabil, pentru a nu stimula consumul ilicit pentru diferite mărfuri.