Aplicația Money in Motion pentru monitorizarea cheltuielilor personale este LIVE și poate fi descărcată gratuit din Apple AppStore și Google Play!

Adevărul despre progresul economic al capitalei: București pierde teren în fața marilor orașe

Nu trebuie să ai multă școală ori acces la date financiare avansate pentru a realiza că Bucureștiul și marile orașe din România s-au dezvoltat într-un ritm diferit comparativ cu restul țării. În acest context, devine absurd să credem cifrele publicate recent de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în cea mai recentă ediție din acest an a „Prognozei în profil teritorial 2022–2026” care indică o pondere stabilă a capitalei la formarea întregului PIBPIB Produs Intern Brut.  Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri) național în perioada 2017–2022 la circa 24–25%, nivel similar cu tot ceea ce se raportează pentru ultimul deceniu. Există o serie de economiști aflați pe statele de plată ale diferitelor partide economice (majoritatea dintre ei nu au lucrat o singură zi în privat, ocupă funcții publice în diferite instituții doar când partidul politic pe care îl susțin este la putere și, în restul timpului, predau teorie economică la diferite universități, majoritatea obscure) care folosesc aceste ‘cifre publice’ atunci când au interesul să susțină anumite curente de gândire sau mesaje publice. În mod paradoxal, fix aceiași economiști combat deseori acuratețea datelor publicate de aceleași instituții publice (pe care le citează doar când au interesul deoarece le confirmă punctul de vedere), susținând public că datele sunt manipulate sau incorecte. Atunci când aceste episoade se întâmplă în mod consistent, devine o problemă de rea intenție și manipulare. Dar nu trebuie să fii economist ca să lucrezi la privat ori să ai acces la date avansate pentru a percepe o realitate simplă și evidentă: Bucureștiul se dezvoltă sinusoidal într-un ritm diferit cu cel înregistrat în medie la nivel național, deci nu se poate ca ponderea capitalei în formarea PIB să fie mereu aceeași.

Tabel 1:
Ponderea Bucureștiului în formarea PIB la nivel național (cifre eronate CNSP)

Economiștii de propagandă își fac datoria la serviciu și susțin că Bucureștiul nu se duce de râpă, citând doar parțial anumite date publicate de instituții publice (pe care tot ei le contestă cu alte ocazii în trecut), dar nu prezintă calcule proprii pentru a-și face datoria: aceea de a înțelege adevărul și de a informa corespunzător și corect opinia publică. Voi încerca să fac un demers în această direcție onestă, pentru a înțelege cum se poziționează capitala prin comparație cu dinamica economiei la nivel național. Adevărul este că numărul de angajați și dinamica salariului mediu din București a înregistrat o evoluție proporțională cu media raportată la nivel național în ultimii 5 ani. Astfel, numărul de angajați raportat de companiile cu sediul social în București a rămas relativ stabil între 2017–2022, la circa 1,04 milioane persoane, așa cum și totalul numărului de angajați în sectorul privat a rămas stabil la nivel național, aproape de 4 milioane de persoane în aceeași perioadă analizată. Mereu, capitala a raportat un salariu mediu net cu cca. 30–35% mai mare decât media la nivel național, în condițiile în care numărul de angajați în București a fost aproape de 25% din media la nivel național. Ce a fluctuat în schimb este dinamica profitului și a valorii adăugate generate de companiile din București, față de media la nivel național. Știm foarte bine că NU rulajele (cifra de afaceri) sau doar numărul de angajați (consumul privat) determină ponderea în formarea PIB a unui sector sau oraș, ci însumarea valorii adăugate la nivelul mediului de afaceri generează PIB-ul național. Pentru început, analizăm dinamica profitului net raportat de companii, pentru ca apoi să vedem evoluția EBITDA (Profit Exploatare + Amortizare), cel mai bun proxy pentru valoarea adăugată. Din perspectiva evoluției profitului net, constatăm o evoluție proporțională între 2017–2020 între București și dinamica la nivel național, pentru ca în perioada 2021-2022 profitul net al companiilor să crească mai lent decât dinamica profitului obținut de toate companiile active în România, așa cum surprind cifrele detaliate în tabelul următor.

Tabel 2:
Evoluția câtorva indicatori relevanți pentru formarea PIB: București vs România (profit în mld. Lei)

Având în vedere că economia României este puternic dependentă de consumul privat înregistrat de populație (o medie de 70% din PIB-ul raportat în ultimele 3 decenii provine din consum, conform INSSE1 ) și faptul că Bucureștiul a înregistrat mereu o pondere a puterii de cumpărare de cca. 32% – 33% din media la nivel național2), ne putem aștepta la o pondere medie proporțională și în formarea PIB. Pentru a susține intenția onestă prin acest demers editorial, am extins analiza datelor pentru ultimii 15 ani (2008–2022), deoarece scopul nu este unul propagandist sau advertorial, prin analiza unor cifre limitate pe ultimii 6 ani pentru comparația în oglindă a mandatelor unor politicieni.

Analiza extinsă pentru ultimii 15 ani a fost realizată în baza următoarei metodologii:

  • Abordare de tip bottom-top (de jos în sus), prin calcularea valorilor EBITDA pentru companiile active în București vs afacerile active la nivel național;
  • Având în vedere că o astfel de analiză necesită situațiile financiare extinse ale companiilor analizate, au fost considerate companiile cu venituri > 1 mil. €, care generează 88% din veniturile tuturor companiilor active în România (conform distribuției ilustrate în tabelul următor);
  • Contribuția capitalei în formarea PIB la nivel național a fost estimată prin ponderea proporțională a EBITDA generat de companiile active în București în EBITDA raportat de toate afacerile din România.

Tabel 3:
Distribuția veniturilor companiilor active în România

Rezultatele sunt surprinse în graficul următor și demonstrează adevărul într-un mod cât se poate de simplu: contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului la nivel național a scăzut la 29,8% pe parcursul anului 2022. Aceasta înseamnă o scădere cu 6,2% comparativ cu anul 2019, anulând practic întregul progres al contribuției în creștere înregistrat între 2010–2019 (+6,4%).

Grafic 1:
București ca procent din PIB-ul României

Ce înseamnă cifrele? Capitala crește lent, iar impactul generat la nivel național este în scădere.

Aceste date NU înseamnă că Bucureștiul se duce de râpă, dar nici că lucrurile evoluează într-o direcție pozitivă. Practic, aceste cifre demonstrează că evoluția capitalei în ultimii 3 ani a fost sub media înregistrată la nivel național, deci București pierde teren față de restul marilor orașe din țară. Practic, vorbim despre oportunități pierdute, atât din perspectiva investițiilor companiilor, valorii adăugate și, implicit, a taxelor și impozitelor care se puteau plăti dacă se materializau aceste investiții. Capitala nu este în recesiune sau în faliment. Acest lucru este confirmat și de agenția de rating Fitch, care încadrează riscul obligațiunilor municipale pe termen lung (împrumuturi emise de capitală pentru finanțarea nevoilor curente și investiții) în clasa BBB-((https://www.fitchratings.com/research/international-public-finance/fitch-affirms-romanian-city-of-bucharest-at-bbb-outlook-stable-13-10-2023)), identic cu riscul suveran al datoriei publice naționale, respectiv un risc mediu către scăzut. Trebuie remarcat că aceeași agenție de rating a reconfirmat rating-ului capitalei în luna octombrie 2023 cu o perspectivă stabilă, principalul argument fiind nivelul acceptabil de îndatorare și capacitatea acceptabilă a municipalității de a rambursa datoria contractată până în momentul de față. Practic, aici este vestea bună, dar și proasta, în același timp. Unii se laudă cu nivelul acceptabil de îndatorare înregistrat de București, dar populația se plânge de lipsa investițiilor, ori că ritmul acestora este foarte lent. Rețeaua de termoficare necesită câteva decenii pentru finalizarea modernizării infrastructurii învechite, dacă ritmul investițiilor este realizat în ritmul din ultimii ani. București este a 8-a capitală din lume din perspectiva traficului aglomerat, calculat și publicat recent de Statista((https://www.statista.com/statistics/1023100/most-traffic-jam-prone-cities-worldwide/)) ca diferența timpului petrecut în trafic în momentele de vârf ale circulației față de restul intervalelor normale, dar centura capitalei este în permanentă construcție de peste 20 de ani, alternativele de transport public eficient sunt implementate foarte lent față de ritmul de creștere a populației și Metrorex este rușinea Europei. Conform IQAir((https://www.iqair.com/world-most-polluted-cities)), Bucureștiul ocupă al patrulea loc în clasamentul celor mai poluate capitale din UE, cu 17,1 micrograme de particule fine PM 2.5, de 3 ori peste nivelul maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Bucureștenii au nevoie de condiții de viață moderne prin care se simt respectați, nu de politicieni susținuți de economiștii-breloc de partid care ne explică prin diverse advertoriale că “București nu se duce de râpă”, sau ne vând minciuni propagandiste prin falsa stabilitate a contribuției capitalei la formarea PIB-ului național. Înainte de a înțelege orice cifră, este suficient să treci prin traficul bucureștean infernal, să respiri aerul extrem de poluat ori să faci duș cu apă rece iarna pentru a simți adevărul.

  1. https://insse.ro/cms/ro/content/produsul-intern-brut []
  2. Ponderea angajaților la nivel național (25%) × 130% (diferențial de salariu mediu net []

#MoneyInMotion

By Iancu Guda

Aplicația MiM pentru monitorizarea cheltuielilor personale este LIVE și poate fi descărcată gratuit din Apple AppStore și Google Play