Care sunt marii contribuitori fiscali în România?

O analiză despre industrii, sectoare și companii

Ultimii ani au fost într-adevăr excepționali: pandemia Covid-19 a lovit brusc economia la începutul anului 2020, context în care multe afaceri au fost destabilizate din cauza efectului de lacăt determinat de acțiunile impuse de guverne pe plan sanitar. Anul 2021 a evidențiat ecourile economice ale măsurilor sanitare din anul precedent: distorsionarea lanțurilor globale de aprovizionare, creșterea prețurilor și a insolvențelor companiilor. Provocările au continuat în 2022 din cauza declanșării războiului din Ucraina, ceea ce a cauzat o criză fără precedent în sectorul de hidrocarburi și cereale, alimentând presiuni inflaționiste la nivelul maxim al ultimului deceniu, creșterea dobânzilor și frânarea creșterii economice în majoritatea economiilor.

În acest context, este foarte relevant și util să înțelegem care sunt industriile, sectoarele de activitate (cod CAEN 4 cifre) și companiile care contribuie cel mai mult la veniturile publice ale României — deci cine susține de fapt bugetul public în România în aceste vremuri tulburi? Printre concluziile cheie am remarcat faptul că jumătate din toate veniturile publice provin din 7 industrii, un sfert din banii însuși de stat au fost generate de comerțul produselor din tutun, carburanți și energia electrică. De asemenea, impozitele achitate de cei mai mari 10 contributori fiscali se apropie de 14% din veniturile publice ale statului, aproape dublu comparativ cu media ultimilor 5 ani pre-pandemici. Haideți să vedem concret ce spun cifrele.

Metodologie

Această secțiune detaliază metodologia de contribuție fiscală (taxele, accizele și impozitele plătite):

  • Contribuția la TVA, aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuieli cu mărfuri, materii prime și prestații externe. Limitările acestui calcul se referă la imposibilitatea de a determina ponderea exporturilor și importurilor realizate de aceste companii în perioada analizată, precum și regimul TVA al achizițiilor / vânzărilor extra-comunitare
  • Impozitul pe profit, calculat ca diferența dintre profitul brut și profitul net, deoarece reflectă implicit impactul veniturilor neimpozabile, cheltuielilor nedeductibile precum și a altor deduceri de sponsorizări sau donații din baza impozabilă
  • Impozitul pe venitul angajaților și contribuțiile sociale aferente contractelor de muncă, având în vedere cheltuielile de personal înregistrate de companii în contul de profit și pierdere din fiecare an din perioada analizată.
  • Accizele plătite conform normelor în vigoare pentru perioada analizată au fost distribuite în funcție de sursa (alcool, tutun, combustibil, jocuri de noroc etc) în funcție de cota de piață a companiilor din industria respectivă, având în vedere cotele de accize pentru fiecare produs / serviciu în parte.

Notă:

Cifrele pentru anul 2022 sunt actualizate conform situațiile financiare depuse de companiile cu venituri peste 1 milion de euro, ceea ce reprezintă un eșantion de 85% din veniturile tuturor companiilor active în România. Pentru restul companiilor, cifrele (venituri, profituri și impozite plătite) au fost actualizate cu inflația specifică fiecărui sector, conform datelor publicate de INSINS Institutul Național de Statistică pentru anul 2022 comparativ cu anul anterior.

Impactul fiscal al marilor contribuitori

Astfel, analizând distribuția veniturilor publice în funcție de industria de proveniență a companiilor contributoare, 53% din veniturile publice încasate la bugetul de stat în anul 2022 provin de la firmele active în distribuție, mașini și echipamente, transporturi, retail, construcții și IT (procentele pentru fiecare sector în parte sunt detaliate în graficul și tabelul alăturat).

Distribuția taxelor și a impozitelor în funcție de industrie (2022)

Sursa: Situațiile financiare ale companiilor, estimări și date procesate de către autor

Veniturile publice încasate de statul român sunt concentrate și la nivel de activități specifice, dacă granulăm contribuțiile în funcție de codul CAEN principal. Astfel, primele 10 sectoare contribuitoare la bugetul public generează aproape 41% din veniturile publice încasate în anul 2022. Sectorul cu cea mai mare contribuție este comerțul cu ridicata al produselor din tutun (11%), urmat de retailul carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (9,2%) și producția și furnizarea de energie electrică (4,4%), aceste 3 sectoare generând împreună un sfert din veniturile încasate de statul român pe parcursul anului 2022.

Dacă avansăm cu analiza la nivelul cel mai granulat, cele mai mari 3 companii contributoare la bugetul public generează 8% din veniturile încasate de statul român în anul 2022, semnificativ peste media înregistrată în cei 5 ani pre-pandemici (2015–2019). Creșterea polarizării în societate și mediul de afaceri a fost alimentată de majorarea prețurilor fără precedent în ultimul deceniu, creșterea dobânzilor și distribuția inegală a modificărilor salariale. Impozitul pe profit înregistrat de companii reprezintă ~6,5% din toate veniturile încasate la bugetul public, deci creșterea ponderii celor mai mari 3 contribuabili este generată în special de creșterea accizelor, contribuțiilor sociale sau TVA.

Taxe top 3 companii ca procent din veniturile publice în România

Sursa: estimări și date financiare procesate de către autor

Primele 3 companii din perspectiva contribuțiilor la bugetul public au generat împreună impozite, taxe și accize de ~33 miliarde Lei, respectiv: OMV Petrom, British American Tobacco și Romgaz. Aceștia sunt deci marii contribuabili care susțin cea mai mare parte a veniturilor publice în România în 2022, analizând cifrele la nivel de industrie, sector și top companii.

Total taxe, impozite și accize (2022)

Sursa: Situațiile financiare ale companiilor (Ministerul Finanțelor Publice), calcule realizate de către autor

Vrei să fii la curent cu tot ce scriu?
Abonează-te la newsletter!

"*" indicates required fields

This field is for validation purposes and should be left unchanged.