Skip NavigationIancuGuda.ro

Evoluția nucleului mediului de afaceri din România în ultimul deceniu

⏱ 22 min.

În acest articol am analizat evoluția companiilor mari (care înregistrează venituri peste 1.000.000€) în ultimul deceniu.

Subiectul este foarte important, deoarece deși reprezintă doar 4% din totalul mediului de afaceri, aceste firme concentrează 84% din totalul veniturilor înregistrate de toate companiile active în România, 61% din totalul locurilor de muncă, și 74% din nivelul activelor imobilizate corporale.

1

Polarizare

Companiile cu venituri peste 1.000.000€ înregistrează o cifră de afaceri consolidată la finalul anului 2017 de 1.158 miliarde Lei, aproape de două ori mai mult comparativ cu nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 640 miliarde Lei. Companiile cu cifră de afaceri peste 1.000.000€ concentrează 86% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu 74% la finalul anului 2008. Polarizarea prin concentrarea veniturilor în rândul firmelor mari reflectă diminuarea păturii de mijloc și scăderea competitivității generale a mediului de afaceri activ în România.

Graficul 1: Pondere cifre afaceri ale companiilor cu venituri totale de >1 mil. €, din mediul de afaceri

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de autor

2

Creșterea eficienței muncii

Companiile cu venituri peste 1.000.000€ înregistrează la finalul anului 2017 o cifră de afaceri medie de 0,49 milioane Lei pentru fiecare angajat, aproape dublu față de nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 0,24 milioane Lei. Creșterea eficienței comerciale a muncii în cadrul companiilor mari a depășit evoluția salariului mediu nominal net, care a crescut în această perioadă de la 1.700 Lei (anul 2008) la o medie de aproape 2.700 Lei (anul 2017). Această evoluție a fost permisă datorita competitivității scăzute a companiilor mici, care au suferit din cauza majorării salariului minim pe economie.

Graficul 2: Cifră afaceri companii cu venituri >1 mil. € / nr. de angajați (cifre în mil. Lei)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de autor

3

Creșterea profitabilității

Companiile cu venituri peste 1.000.000€ înregistrează la finalul anului 2017 un profit net consolidat de 46 miliarde Lei, semnificativ peste nivelul înregistrat în anul 2008, respectiv 17 miliarde Lei. Profitabilitatea medie a companiillor cu venituri peste 1.000.000€ a crescut în mod constant, înregistrând o medie de 34 miliarde Lei în ultimii cinci ani (perioada 2013–2017), comparativ cu media de 12 miliarde Lei (perioada 2008–2012). Profitul net înregistrat la finalul anului 2017 de către companiile cu venituri peste 1.000.000€ a reprezentant 4% din cifra de afaceri totală.

Graficul 3: Rezultat net: cifră de afaceri

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de autor

4

Creșterea lichidității

Companiile cu venituri peste 1.000.000€ înregistrează la finalul anului 2017 o trezorerie totală de 81 miliarde Lei, comparativ cu nivelul de 51 miliarde Lei la finalul anului 2008. Chiar dacă trezoreria netă a acestor companii a scăzut în ultimii doi ani din cauza distribuirii accelerate a dividendelor, lichiditatea efectivă raportată la nivelul datoriilor totale se menține la un nivel foarte confortabil, respectiv 16% la finalul anului 2017, comparativ cu 11% la finalul anului 2008.

Graficul 4: Trezorerie: datorii

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de autor

5

Distribuirea accelerată a dividendelor

Companiile cu venituri peste 1.000.000€ au distribuit dividende totale de 69,2 miliarde Lei în ultimii doi ani (2016 și 2017), semnificativ peste nivelul consolidat al dividendelor din perioada 2008–2015, respectiv 40 miliarde Lei. Astfel, rata de distribuire a dividendelor (dividende plătite raportate la rezultatul net) a depășit 100% în anul 2017. Acest fenomen a fost cauzat de scăderea impozitului pe dividend de la 16% la 5% începând cu anul 2016, în contextul incertitudinii privind evoluția viitoare a taxării dividendelor.

Graficul 5: Dividende (mld. Lei) și rata de distribuire

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de autor

6

Scăderea gradului de îndatorare

În ciuda accelerării distribuirii dividendelor în ultimii doi ani, nivelul mediul al gradului de îndatorare înregistrat de companiile cu venituri peste 1.000.000€ la finalul anului 2017 a scăzut la 44%, comparativ cu intervalul 55%–60% în care a fluctuat în majoritatea ultimilor zece ani. Incertitudinea fiscală, instabilitatea politică și contextul impredictibil privind salarizarea muncii au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat să adopte o strategie de tipul „stai și vezi”.

Graficul 6: Gradul de îndatorare

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de autor

7

Scăderea investițiilor pe termen lung

Companiile cu venituri peste 1.000.00€ au înregistrat la finalul anului 2017 o pondere a activelor imobilizate în totalul activelor de doar 44%, semnificativ sub nivelul înregistrat acum zece ani, respectiv 61%. Lipsa de predictibilitate pe termen lung din cauza modificărilor dese ale taxării muncii și a profiturilor, creșterea inflației și majorarea dobânzilor, precum și instabilitatea politică au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat să-și amâne proiectele de investiții pe termen lung în așteptarea unui cadru macroeconomic mai stabil.

Graficul 7: Active imobilizate (% total active)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de autor

8

Creșterea eficienței activelor

În lipsa investițiilor semnificative pe termen lung, companiile cu venituri peste 1.000.000€ s-au concentrat asupra eficienței activelor existente pentru generarea de venituri și profituri suplimentare. Astfe, raportul dintre nivelul cifrei de afaceri și cel al activelor imobilizate înregistrat de aceste companii a crescut la 2,38 pe parcursul anului 2017, comparativ cu banda 1,5–2 în care a variat în majoritatea ultimilor zece ani.

Graficul 8: Cifra afaceri: active imobilizate

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de autor

9

Colectarea mai rapidă a creanțelor

Dacă în perioada 2008–2012, companiile mari au inregisrat un trend de extindere a duratei de colectare a creanțelor, similar evoluției la nivel național, ultimii cinci ani au înregistrat o creștere a eficienței colectării creanțelor. Astfel, companiile cu venituri peste 1.000.000€ au înregistrat o durată medie de colectare a creanțelor de 69 zile pe parcursul anului 2017, comparativ cu 100 de zile în anul 2012, în condițiile în care media înregistrată la nivelul întregului mediu de afaceri în anul 2017 a fost de 112 zile.

Graficul 9: Viteza de colectare a creanțelor

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de autor

10

Disponibilitatea și diversificarea mai mare a stocurilor

Companiile cu venituri peste 1.000.000€ au înregistrat în mod constant în fiecare an din ultimul deceniu o disponibilitate mai extinsă a stocurilor prin comparație cu media observată la nivelul întregului mediu de afaceri. Astfel, aceste companii au raportat o rotație medie a stocurilor de aproape două luni pe parcursul anului 2017, comparativ cu media înregistrată la nivelul întregului mediu de afaceri de 38 de zile.

Graficul 10: Rotația stocurilor

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de autor
Descarcă în format .xlsx datele aferente graficelor prezentate în acest articol

Concluzionând, companiile mari active în România au înregistrat o evoluție foarte bună în ultimul deceniu: nivelul consolidat al veniturilor, profiturilor și numerarului aproape că s-a dublat, creanțele sunt colectate mai rapid iar stocurile sunt mult mai diversificate decât media înregistrată la nivelul mediului de afaceri. În ciuda acestei evoluții favorabile dezvoltării, companiile mari manifestă o atitudine conservatoare în ultimul an. Lipsa de predictibilitate pe termen lung din cauza modificărilor dese ale taxării muncii și a profiturilor, creșterea inflației și majorarea dobânzilor, precum și instabilitatea politică au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat să-și amâne proiectele de investiții pe termen lung în așteptarea unui cadru macroeconomic mai stabil.