Skip NavigationIancuGuda.ro

România, țara companiilor micro!

⏱ 15 min.

Atunci când capacitatea sectorului public de a creea noi locuri de muncă este limitată (investițiile publice raportate la PIB sunt la minimul ultimului deceniu, iar aparatul public este deja supradimensionat), atenția se întoarce asupra sectorului privat, care poate reprezenta o bază de relansare a activității economice numai prin investiții și creșterea gradului de ocupare în piața muncii. Generând o treime din numărul locurilor de muncă și un sfert din valoarea adăugată din economia națională, microintreprinderile ar trebui să fie un motor important al dezvoltării economice.

Efectele pozitive generate în economie de microîntreprinderi și companiile mici se pot concretiza în:

  • îmbunătăţirea mediului concurenţial; prin dimensiunile lor reduse şi prin numărul mare, IMM-urile accentuează caracterul de atomicitate a pieţei, diminuând astfel puterea întreprinderilor mari de a o influenţa; astfel, capacitatea IMM-urilor de a stimula concurenţa slăbeşte în general poziţiile de monopol ale marilor întreprinderi, reducând posibilităţile acestora de a creşte preţurile şi de a fi ineficiente în ceea ce priveşte combinarea factorilor de producţie;
  • individualizarea puternică a produselor şi serviciilor oferite de IMM-uri şi de eficienţa activităţii desfăşurate ceea ce contribuie la intensificarea caracterului concurenţial al pieţei;
  • generarea celui mai mare număr de noi locuri de muncă; IMM-urile creează un număr semnificativ mai mare de noi locuri de muncă decît cele mari, cu un cost de capital mai scăzut, acţionând ca un amortizor al fluctuaţiilor de pe piaţa muncii şi constituind cea mai importantă alternativă pentru combaterea şomajului;
  • receptivitatea sporită la nevoile pieţei datorită contactului nemijlocit cu aceasta; rezultă astfel o mai bună adaptare a ofertei lor la cerinţele clienţilor; de altfel, prin flexibilitatea lor specifică, capacitatea de inovare, viteza mare de reacţie, IMM-urile tind să devină singurele întreprinderi compatibile cu un mediu tot mai dinamic şi complex.

Studiul de față se concentrează asupra analizei microîntreprinderilor, segmentul IMM cel mai afectat de polarizarea mediului de afaceri, și ridică o serie de întrebări la care încearcă să ofere un răspuns:

  1. Care este rolul microîntreprinderilor în susținerea creșterii economice pe termen lung?
  2. Cum se prezintă principalii indicatori financiari pentru acest segment?
  3. Care sunt provocările cheie privind managementul riscului de credit pentru aceste companii?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt cruciale, în condițiile în care 95% din firmele active în România sunt microîntreprinderi, aceste companii jucând un rol important în susținerea creșterii economice pe termen scurt și un factor de susținere a dezvoltării economiei pe termen mediu-lung!

Microîntreprinderile — cel mai afectat segment din cauza polarizării economiei

În acest articol am analizat principalii indicatori pentru companiilor românești pe clase diferite de mărime, în baza declarațiilor financiare pentru activitatea desfășurată în anul 2018 și 2017. În încercarea de a reflecta posibile modificări structurale în ultimul deceniu, aceiași indicatori financiari au fost calculați și pentru anul 2008.

Concluziile desprinse din această analiză sunt împărțite în 5 categorii:

Profitabilitatea superioară

Poate cea mai importantă modificare structurală în ultimul deceniu în ceea ce privește evoluția microîntreprinderilor este că acestea înregistrează o profitabilitate superioară marilor companii. Astfel, companiile cu venituri sub 1 mil. € înregistrează un profit net pe parcursul anului 2018 de aproape 10% din nivelul veniturilor, similar cu media din anul anterior dar mult peste nivelul de acum zece ani. Spre deosebire de acestea, profitul net al companiilor mari (cu venituri peste 1 mil. €) nu depășește 5%.

Această situație poate fi explicată de mai mulți factori:

  • reducerea altor cheltuieli care nu au legătură cu activitatea companiei, datorită impozitării microintreprinderilor asupra cifrei de afaceri ca și bază impozabilă, procentul impozitului fiind decis de numărul de angajați (3% pentru 0 angazati, 1% pentru firmele cu cel puțin 1 angajat);
  • reducerea impozitului pe dividend, care stimulează aducerea la suprafață a profiturilor (efect pozitiv) dar cauzează decapitalizarea companiilor (efect negative);
  • efectul de bază mic (nivelul redus al veniturilor) și flexibilitatea companiilor mici, prin capacitatea acestora de a dezvolta servicii pe nișă și customizarea acestora pe nevoile clienților;
  • politica comercială generoasă prin oferirea clienților a unor termene de plată foarte extinse.
Tabelul 1

Rezultatul net % cifra de afaceri

Graficul 1

Rezultatul net % cifra de afaceri

Investiții inferioare

Similar cu situația din urmă cu un deceniu, microintreprinderile înregistrează un grad redus de alocare al investițiilor pe termen lung, în condițiile în care trendul indică o deteriorare a acestora. Astfel, mai puțin de un sfert din activele deținute de microintreprinderile active în România sunt alocate pe termen lung, spre deosebire de firmele mari unde ponderea este aproape de două ori mai mare. Accelerarea acestei tendințe poate fi cauzată de următorii factori orientarea microîntreprinderilor către servicii care nu necesită o bază extinsă de active:

  • confortul companiilor mici de a selecta un profit suficient pentru nevoile antreprenorului asigură familiei acestuia, astfel și lipsește motivația pentru dezvoltare că investiții pe termen lung;
  • 82% din companiile active în România cu maxim 3 angajați, din cauza tensionării pieței forței de muncă, supra-fiscalizării muncii cu fiscalizarea cuplată redusă capitalului a birocrației ridicate privind recrutarea / integrarea / disponibilizarea noilor angajați.
Tabelul 2

Activele imobilizate (% total active)

Graficul 2

Activele imobilizate (% total active)

Îndatorarea ridicată

Microîntreprinderile înregistrează mediu de îndatorare de aproape 81% la finalul anului 2018, comparativ cu firmele mari care au raportat o îndatorare de aproape 55%. Capitalizarea inferioară a micilor companii este cauzată de nivelul redus al capitalului social subcris la momentul începerii afacerii:

  • orientarea către distribuirea profitului sub formă de dividend, din cauza dependenței financiare a antreprenorului și familiei acestuia de compania respectivă;
  • alocarea redusă a investițiilor pe termen lung pentru dezvoltarea afacerii.
Tabelul 3

Datorii / Active

Graficul 3

Datorii / Active

Colectarea tardivă a creanțelor

Așa cum am menționat anterior, profitabilitatea superioară a microintreprinderilor este obținută și datorită unor termene de plată foarte extinse oferite clienților, strategia fiind cuplată cu prețul superior pentru compensarea riscului.

Totuși, în lipsa unor garanții corespunzătoare, micile companii sunt expuse riscului de neîncasare din partea clienților, amplificând astfel vulnerabilitatea acestora în contextul capitalizării reduse. Astfel, companiiile cu venituri sub 100K € (aproape jumătate din firmele active în România) înregistrează o durată medie de încasare a creanțelor în anul 2018 de 233 de zile, nivel similar cu cel raportat anul anterior și cu aproape două luni peste practica de acum un deceniu, respectiv dublu comparativ cu media națională.

Tabelul 4

Durata medie de colectare a creanțelor (nr. zile)

Graficul 4

Durata medie de colectare a creanțelor (nr. zile)

Rotația lentă a stocurilor

Supradimensionarea stocurilor în cazul micilor companii este vizibilă în fiecare an din ultimul deceniu, dar evoluția recentă din ultima perioadă indică o accelerare a trendului. Astfel, microintreprinderile au ajuns să înregistreze stocuri pentru aproape trei luni, comparativ cu media națională de două luni și cea de aproape 40 de zile în cazul companiilor mari! Stocurile extinse și diversificate sunt necesare pentru creșterea atractivității în cazul microîntreprinderilor, dar implică o vulnerabilitate suplimentară în situația decelerării vânzărilor din cauza temperării ritmului de creștere economică.

Tabelul 5

Durata medie de rotație a stocurilor (nr. zile)

Graficul 5

Durata medie de rotație a stocurilor (nr. zile)

În tabelul următor sintetizez principalele trenduri observate pe parcursul anului 2018 pentru microintreprinderile active în România, fiecare dintre acestea implicând avantaje sau provocări.