În articolul anterior am analizat fenomenul polarizării lichidităților companiilor active în România. Aparent, evoluția este pozitivă, în condițiile în care trezoreria cumulată a tuturor companiilor active în România a crescut cu 115% în ultimul deceniu, de la 64 mld. Lei (2008) la 138 mld. Lei (2018).
O treime din această creștere este nominală (având în vedere inflația cumulată din ultimul deceniu de aproape 35%). Deci, în termeni reali (putere de cumpărare), sunt mai mulți bani în piață!
Dar, unde sunt banii?
Două treimi din numerarul companiilor active în România este concentrat în rândul firmelor cu venituri peste 1 mil. € (care reprezintă doar 6% din totalul firmelor active). Concentrarea numerarului în rândul firmelor mari este datorată profitabilității superioare a acestora. Astfel, firmele care înregistrează venituri peste 1 mil. € au generat un profit net total în ultimul deceniu de 286 mld. Lei, în timp ce microintreprinderile (firmele cu venituri sub 1 mil. €) au generat pierderi de 44 mld. Lei în același interval (în condițiile în care acestea au trecut pe profit începând doar cu anul 2015, când impozitarea acestora a început să fie realizată în funcție de cifra de afaceri înregistrată).
Am concluzionat faptul că polarizarea lichidității companiilor (concentrarea banilor la marile companii) reflectă vulnerabilitatea micilor firme. Pe cale de consecință, microintreprinderile (94% din firmele active în România) vor suferi cel mai mult pe parcursul anului 2020 din perspectiva accesului la finanțare, din cauza utilizării deja la potențialul maxim al creditului furnizor ce atinge noi maxime.
În acest articol mi-am propus să analizez mai detaliat evoluția trezoreriei companiilor în funcție de sectorul de activitate și regiunea de proveniență. Pentru aceasta, am calculat lichiditatea tututor companiilor active în România în ultimul deceniu, conform situațiilor financiare depuse la ANAF și publicate de Ministerul Finanțelor Publice. Pentru o perspectivă mai amplă asupra dinamicii mediului de afaceri, orizontul de analiză acoperă ultimul deceniu, perioadă care acoperă toate etapele clasice ale ciclului economice (recesiune și expansiune). Principalele concluzii sunt enumerate mai departe:Cifrele din tabelul 1 surprind foarte clar creșterea generalizată a lichidităților în mediul de afaceri, indiferent de sectorul de activitate. Astfel, un singur sector înregistrează o scădere absolută a numerarului disponibil la nivel sectorial, respectiv poștă și telecomunicațiile (scădere de la 1,8 mld. (2008) la 1,5 mld. (2017).
Acesta dinamică se reflectă și asupra gradului de acoperire al datoriilor prin lichiditatea disponibilă, procentul la nivel național crescând de la 9% (2008) până la 13% (2018).Deși numerarul din mediul de afaceri aproape că se dublează în ultimul deceniu, peste jumătate din lichiditatea raportată de întreg mediul de afaceri la finalul anului 2018 este concentrată în 5 sectoare – aproape 30 de mld. Lei în consum (comerț cu ridicata și amănuntul), construcții (16 mld. Lei), servicii prestate companiilor (12 mld. Lei), producția și furnizarea energiei electrice și termice (9 mld. Lei).Gradul de acoperire al datoriilor prin trezoreria disponibilă a crescut de la 9% (anul 2008) la 13% la finalul anului 2018. Sectorul de IT stă cel mai bine din această perspectivă, cu o rată de acoperire de 33%, urmat de servicii personale cu 31%, acestea fiind singurele sectoare cu un grad de acoperire peste 30%. Chiar dacă dispun de multe lichidități, sectorul comerțului cu amănuntul și ridicata înregistrează și un grad ridicat de îndatorare pentru finanțarea stocurilor și creanțelor, de aceea capitalul de lucru rămâne fragil.
Tabelul 1
Evoluția trezoreriei și a datoriilor pentru companiile active în România
Graficul 1
Trezoreria companiilor (mld. Lei)
Notă – numerele de pe axa OY reprezintă codul sectorului de activitate din tabelul 1
Total economie:
Trezorerie 2018: 138
Trezorerie 2008: 64,3
Datorii 2018: 1.024
Datorii 2008: 691
Graficul 2
Trezorerie / datorii totale
Fenomenul analizat diferă foarte mult din perspectiva distribuției sectoriale, diferențele fiind de 3–4 ori mai mari între extreme. Astfel, cel mai bine poziționate județe din perspectiva gradului de acoperire al datoriilor prin trezoreria disponibilă sunt Harghita, Argeș și Suceava, care înregistrează un nivel aproape de 20%.
La capătul celălalt, județele care înregistrează cea mai slabă trezorerie sunt Mehedinți, Hunedoara și Teleorman, unde gradul de acoperire al datoriilor prin numerar este doar 5%, de trei ori sub media națională. De remarcat că București (53 mld. Lei) și Ilfov (7 mld. Lei) concentrează jumătate din trezoreria disponibilă la nivel național, acest lucru fiind cauzat de concentrarea numerarului la marile companii.
Tabelul 2
Trezoreria companiilor în funcție de județ
