În articolul anterior am constatat cu îngrijorare supradimensionarea stocurilor companiilor active în România, care au ajuns la nivelul maxim al ultimului deceniu.
Astfel, observ o asemănare izbitoare între perioadele 2007–2008 și 2016–2017 din perspectiva creșterii stocurilor mult mai accelerate comparativ cu avansul cifrei de afaceri. Aceasta reflectă supraincrederea și optimismul companiilor, care alimentează aprovizionarea și producția pe stoc în așteptarea creșterii cererii și a vanzărilor. Având în vedere temperarea ritmului de creștere al cererii domestice, companiile românești riscă să fie prinse descoperite din cauza stocurilor supradimensionate, care pot expira, suferi pierderi de valoare sau reduceri ale prețului final.
Toate acestea urmează să alimenteze presiuni asupra lichidității companiilor, exact în perioada cea mai sensibilă (recesiunea economică). În acest articol mi-am propus să analizez evoluția stocurilor în funcție de sectorul de activitate al companiilor active în România, dimensiunea acestora și anul înființării.
1. Evoluția stocurilor în funcție de sectorul de activitate
Analizând tabelul și graficul următor, observăm că 12 din cele 23 de sectoare înregistrează o creștere mai accelerată a stocurilor prin comparație cu dinamica cifrei de afaceri. Astfel, la nivelul întregului mediu de afaceri activ în România, stocurile au crescut în ultimul deceniu cu 41%, în timp ce avansul cifrei de afaceri este de 35%.
Din restul sectoarelor unde dinamica stocurilor este inferioară evoluției cifrei de afaceri, trebuie eliminate sectoarele care înregistrează tradițional foarte puține stocuri, respectiv intermedieri financiare, tranzacții imobiliare, sănătate și asistență socială. Volatilitatea foarte ridicată a prețului combustibilului și al energiei au determinat o reducere a stocurilor în sectoarele de interes, respectiv transporturi sau fabricarea și furnizarea energiei electrice.
Analizând cifrele următoare, observăm că sectoarele care înregistrează cea mai extinsă perioada de rotație a stocurilor (implicit și expunerea cea mai mare la riscul de volatilitate al cererii și prețului / valorii stocurilor) sunt construcțiile, agricultura, industria extractivă, industria metalurgică și fabricarea produselor textile. Haideți să le analizăm separat, împreună cu riscurile aferente:
- Sectorul construcțiilor înregistrează o perioadă de producție (durata de realizare a proiectului) care poate varia între 2–3 ani, ceea ce expune acest sector la riscul de volatilitate al prețului din piață. Prețul imobiliarelor a crescut în medie cu 40% în ultimii 3 ani, ajungând semnificativ peste valoarea investițională, în condițiile în care recuperarea prețului prin chiriile viitoare se face în momentul de față pe o perioadă de 25–30 de ani, semnificativ peste intervalul recomandat de 15–20 ani. Astfel, supraevaluarea cu 25%–30% din imobiliare ar trebui să dispară în următorii doi ani, din cauza mai multor factori, respectiv: temperarea ritmului de creștere al veniturilor populației, creșterea costului de finanțare, emigrarea masivă a tinerilor, eliminarea graduală a programului „Prima Casă”. Pe de altă parte, oferta continuă să crească, fiind alimentată de un efect de turmă decalat cu scăderea cererii din prezent. În ciuda victimizării publice (dezvoltatorii se plâng de creșterea costurilor cu muncă și cu materia primă), costul/mp util de construcție a unui rezidențial într-o zonă bună a marilor orașe nu depășește 1.000 €/mp, în timp ce prețul din piață depășește 2.000 €/mp. Scăderea tranzacțiilor de vânzare cumpărare cu 25%–30% în fiecare lună din ultimele două trimestre reflectă aceste cauze. Astfel, companiile active în sectorul construcțiilor rezidențiale vor fi constrânse să reducă prețul cu cel puțin 20%–25% în următorii doi ani;
- Agricultura – creșterea stocurilor din agricultura are mai degrabă un caracter speculativ, în așteptarea unor perioade mai prielnice din perspectiva prețului. Desigur, această strategie poate fi una câștigatoare, în condițiile în care prețul ajunge la nivel dorit, iar costul depozitării este redus și uzura produselor nu este semnificativă;
- Industria extractivă și cea metalurgică sunt afectate de volatilitatea foarte mare a prețului materiilor prime și a metalelor, în contextul în care companile active în acest sector înregistrează o situație financiare foarte modestă (aspect confirmat și de frecvența ridicată a companiilor insolvente);
- Fabricarea produselor textile – un sector afectat negativ de concurența externă foarte ridicată, creșterea costului resursei umane (într-o activitate unde aportul uman este semnificativ) din cauza majorării salariului minim și a celui mediu, precum și creșterea cheltuielilor de transport din cauza scumpirii combustibilului și a infrastructurii rutiere foarte proaste!
Tabelul 1
Evoluția stocurilor companiilor în funcție de sectorul de activitate
wdt_ID | Nr. | Sector | DIH (2017) | Index stocuri | Index cifră afaceri |
---|---|---|---|---|---|
1 | 1 | Poștă și telecomunicații | 13 | 50 | 22 |
2 | 2 | Sănătate și asistență socială | 18 | 48 | 39 |
3 | 3 | Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze | 14 | 44 | 30 |
4 | 4 | Industria extractivă | 78 | 33 | 27 |
5 | 5 | Fabricarea substanțelor și produselor chimice | 60 | 31 | 51 |
6 | 6 | Industria metalurgică | 73 | 30 | 24 |
7 | 7 | IT | 31 | 26 | 18 |
8 | 8 | Construcții | 127 | 25 | 16 |
9 | 9 | Transporturi | 12 | 25 | 14 |
10 | 10 | Alte activități de servicii prestate întreprinderilor | 12 | 22 | 15 |
11 | 11 | Industria de mașini și echipamente | 43 | 22 | 18 |
12 | 12 | Total economie | 58 | 20 | 14 |
13 | 13 | Asanarea și îndepărtarea gunoaielor | 27 | 19 | 10 |
14 | 14 | Fabricarea lemnului și a produselor din lemn | 65 | 19 | 7 |
15 | 15 | Intermedieri financiare | 22 | 18 | 14 |
16 | 16 | Comerț cu ridicata și distribuție | 55 | 15 | 12 |
17 | 17 | Agricultură | 112 | 13 | 7 |
18 | 18 | Tranzacții imobiliare | 49 | 11 | 13 |
19 | 19 | Hoteluri și restaurante | 25 | 10 | 13 |
20 | 20 | Alte activități de servicii personale | 24 | 10 | 14 |
21 | 21 | Activități recreative, culturale și sportive | 11 | 10 | 12 |
22 | 22 | Comerț cu amănuntul | 57 | 7 | 13 |
23 | 23 | Industria alimentara și a băuturilor | 61 | 5 | 1 |
24 | 24 | Fabricarea produselor textile | 66 | 3 | 1 |
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date prelucrate de către autor
DIH = eng. Days of Inventories on Hand, reprezintă durata medie de rotație a stocurilor
2. Evoluția stocurilor în funcție de dimensiunea companiei
Analizând stocurile tuturor companiilor la finalul anului 2017 în funcție de cifra de afaceri (cifrele sunt ilustrate în graficul 2), observăm că microintreprinderile înregistrează o durată de rotație a stocurilor mult mai extinsă comparativ cu media națională și cea a firmelor mari, respectiv 120 zile (pentru firmele cu venituri >100 k €), 92 zile (pentru firmele cu venituri între 100–500 k €) sau 68 zile (pentru firmele cu venituri între 0,5–1 mil. €), în condițiile în care media națională este de 58 zile.
Supradimensionarea stocurilor în cazul microintreprinderilor poate fi explicată de:
- Stadiul embrionar al brandului explică necesitatea unor stocuri diversificate pentru atragerea clienților;
- Cunoașterea modestă a fluctuației cererii și clienților. Astfel, microintreprinderile sunt într-un proces de învățare al sezonalității pieței și factorilor determinanți ai cererii;
- Organizarea logistică modestă, care de cele mai multe ori este realizată „văzând și făcând”, cu sisteme rudimentare, fără să dispună de sisteme logistice avansate de gestiune a stocurilor.
Astfel, din cauza supradimensionarii stocurilor și necesarului ridicat de finanțare al acestora, microintreprinderie reprezintă cel mai vulnerabil segment al companiilor active în România din perspectiva volatilității cererii, perisabilității stocurilor și finanțării acestora.
Graficul 1
Stocuri vs cifra de afaceri
(Index 2017 vs 2008)
Graficul 2
Rotația stocurilor în funcție de dimensiunea companiei (cifră de afaceri)
Graficul 3
Rotația stocurilor în funcție de anul de înregistrare al companiei
3. Rotația stocurilor în funcție de anul de înregistrare al companiei
Similar corelației negative dintre dimensiunea companiei și durata de rotație a stocurilor (firmele mari înregistrează o rotație rapidă a stocurilor), maturitatea firmelor din perspectiva anilor de funcțiune este corelată invers cu dimensiunea stocurilor, în sensul că firmele recent înființate (și, implicit, care înregistrează venituri mici) înregistrează stocuri extinse.
Aceasta reflectă fragilitatea companiilor aflate în primii 3-5 ani de la înființare, din cauza arderii accelerate a capitalului, necesar pentru finanțarea nevoii de fond de rulment (excesul stocurilor și al creanțelor peste nivelul furnizorilor) și a investițiilor pe termen lung.
Acesta este una dintre cauzele care explică eșecul start-upurilor, doar 40% din firmele înființate în perioada 2005–2011 fiind în funcțiune astăzi. Astfel, aproximativ jumătate din firmele active astăzi s-au înființat după impactul pe plan local al crizei financiare precedente (anul 2008), reflectând imaturitatea mediului de afaceri local.După analiza detaliată a stocurilor și creanțelor companiilor active în România în ultimul deceniu, în articolul următor îmi voi îndrepta atenția asupra unei alte componente importante a activelor circulante, respectiv trezoreria companiilor. Vă invit să vedem în articolul următor evoluția trezoreriei companiilor, respectiv cine are bani în România. Ulterior, o să vedem și cât de sustenabil sunt obținuți acești bani!? Pe curând!