Astăzi, 15 Mai, Institutul Național de Statistică a publicat primele semnale privind evoluția PIBPIB Produs Intern Brut. Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri) (Produsului Intern Brut) la primul trimestru al acestui an, care stagnează față de trimestrul precedent, și creste cu 4% față de același trimestru al anului anterior. În linie cu semnalele ridicate de majoritatea economiștilor, economia României stagnează. Dinamica ciclului economic indică faptul că după perioada de expansiune peste nivelul potențial (anul 2017), urmează perioada temperării (decelerarea care se anunță deja în 2018) și apoi declinul (recesiunea… care se apropie!).
Mai jos câteva concluzii personale:
1.
Produsul Intern Brut stagnează în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Acest lucru s-a mai întâmplat doar de două ori în ultimii 5 ani: trimestrul 2 din anul 2015 și trimestrul 3 din anul 2016. Diferența este ca acum bugetul de stat înregistrează un deficit de 4,5 miliarde Lei în doar trei luni, în timp ce în primul semestru din anul 2015 acesta înregistra un excedent de 4,2 miliarde Lei, iar în primele 9 luni din anul 2016 se înregistra un deficit de 3,7 miliarde Lei. Deci, când o economie stagnează și deficitul fiscal este foarte mare, problema este și mai gravă deoarece veniturile publice decelerează și pierd ritmul cu dinamica cheltuielilor recurente (salariile publice și ajutoare sociale). De aceea, este foarte probabil ca investițiile publice să fie diminuate în perioada următoare.
2.
Economia stagnează deoarece consumul (principalul motor al creșterii economice de anul trecut) contribuie mai puțin, iar industria, serviciile și construcțiile nu recuperează acest gol. Practic, consumul decelerează, înregistrând creșteri de 5%–6% în Februarie–Martie anul acesta, de aproape două ori mai puțin decât media de anul trecut.
3.
Consumul decelerează pe toate componentele, în timp ce la carburanții pentru autovehicule acesta înregistrează o scădere cu 5% în luna Martie 2018 față de aceeași lună a anului anterior.
4.
Conform cifrelor lunare publicate de Eurostat, încrederea consumatorului român se află la minimul ultimilor 3 ani, revenirea din luna Martie (pe fondul avansului mai considerabil al salariului mediu) fiind foarte timidă.
5.
Care sunt motivele pentru decelerarea consumului și scăderea încrederii consumatorului român? Simplu: temperarea creșterii venitului, inflație și dobânzi în creștere. Astfel, ritmul de creștere al salariului mediu net real decelerează la 7% în primul trimestru al acestui an, față de 13% în anul 2017 și 15% în anul 2016. Normal, în lipsa creșterii proporționale a productivității, companiile private nu pot suporta creșteri de două cifre ale salariilor în fiecare an. Doar la stat se poate așa ceva, pentru că deficitul public este finanțat de contribuabil (vezi creșterea accizei la combustibil) sau prin datorii suplimentare.
6.
Inflația anuală la finalul lunii Aprilie este de 5,2% (conform cifrelor publicate ieri de INSINS Institutul Național de Statistică), cel mai ridicat nivel din România în ultimii 5 ani și din țările membre ale UE. Inflația este cauzată atât dinspre ofertă (companiile înregistrează costuri mai mari cu salariile și acciza la combustibil într-un timp foarte scurt, și transpun aceste șocuri în prețul și serviciilor oferite) cât și dinspre cerere (consumul pe credit și avansul importurilor). În Ianuarie 2015 salariul mediu nominal net era de 1.740 Lei, acum este de 2.704 Lei (cu aproape 1.000 de Lei mai mult în doar 3 ani, o creștere accelerată de 55%). Această creștere a salariului în mediul privat a fost determinată de creșterea salariului minim și avansul salariilor din sectorul public (+23% doar anul trecut).
7.
Presiunile inflaționiste determină creșterea dobânzilor. Astfel, ROBORROBOR Romanian Interbank Offer Rate [Ro. Rata Ofertă Interbancară Românească] reprezintă rata dobânzii la care băncile din România, participante la calculul acestui indice, sunt dispuse să împrumute reciproc în lei, sub formă de depozite. Funcționând pe principiul cererii și ofertei, ROBOR este indicatorul principal pentru costul împrumuturilor interbancare, fiind superior ratei ROBID. Se stabilește pentru diferite scadențe, cele de 3 și 6 luni fiind esențiale pentru creditele cu dobândă variabilă oferite clienților. Calculul ROBOR, efectuat de Thomson Reuters la indicarea BNR, este media aritmetică a cotațiilor, excluzând valorile extreme, în intervalul orar 10:45-11:00. cu maturitate la 3 luni este tranzacționat astăzi la 2,74%, de 3 ori mai mare decât în aceeași zi a anului trecut (0,87%), și va continua trendul ascendent până la 3,5% la finalul anului.
8.
În ciuda creșterii economice record de anul trecut, numărul instrumentelor refuzate la plată în mediul de afaceri rămâne, în continuare, la un nivel foarte ridicat (aproape de 60.000 / an). Aceasta înseamnă că firmele nu observă o ameliorare reală a comportamentului de plată. Din contră, în ultimele luni observăm insolvențe din ce în ce mai mari.