Articole și analize

Dacă întrebi antreprenorii despre cifra de afaceri înregistrată anul trecut, toți vor răspunde exact. Dacă îi intrebi despre profitul net realizat, majoritatea va răspunde corect. Dar dacă îi întrebi despre gradul monetar al profitului, majoritatea celor care au microintreprinderi (cifra de afaceri sub 1 mil. €) nu vor ști exact ce să raspundă. Unii se vor uita la disponibilul din casă și conturi la bănci. Alții vor răspunde despre cât au reușit deja să incaseze. Dar gradul monetar al profitului nu are legătură cu toate acestea. În acest articol vorbim despre importanța acestui indicator (implicații și consecințe), cum se calcuează gradul monetar și cum se interpretează prin corelarea acestuia cu nivelul capitalului de lucru.

Prevenție, NU intervenție, în gestiunea riscurilor! Cei mai buni doctori recunoscuți la nivel global NU sunt cei de la autopsie, care constată cauzele decesului atunci când este prea târziu. Prevenția este mai sănătoasă și mai ieftină decât intervenția. De aceea, pentru a trece cu bine peste perioadele dificile, antreprenorii trebuie să anticipeze și să prevină / reducă efectele negative ale materializării diverselor categorii de riscuri. În acest articol continui seria bunelor practici creștere a imunității afacerilor pe timp de recesiune prin implementarea unor măsuri eficiente de gestiune preventivă a riscurilor. Lectură placută și inspirație în afaceri!

Tu cum te pregătești pentru recesiune? Este foarte important ca antreprenorii să cunoască care sunt cele mai bune practici pentru creșterea capacității firmelor acestora de a gestiona șocurile din perioade mai dificile. În acest articol prezint succint cele mai bune practici documentate din literatura de specialitate pentru creșterea imunității în contextul unor șocuri viitoare externe. Toate aceste măsuri se refera la gestiunea fluxului de numerar și structura optimă de capital.

Fiecare companie să-și cunoască anticipat „spațiul de manevră”, respectiv capacitatea de restructurare! Mai exact, pentru o mai bună previziune a necesarului de numerar, orice companie trebuie să anticipeze gradul de acoperire al cheltuielilor monetare prin veniturile încasate. Mai mult, aceste estimări trebuie realizate în condițiile adverse ale unei viitoare, din ce în ce mai probabile, recesiuni economice, perioadă în care majoritatea firmelor înregistrează venituri în scădere! În acest articol am calculat evoluția capacității de restructurare a companiilor active în România pentru ultimul deceniu! Te invit să citești aici concluziile mele, deloc favorabile.

Ai primit această replică de la clienții care au întarziat cu plata facturilor la termen – „Nu pot să efectuez plata deoarece la rândul meu nu încasez facturile de la clienții mei!” Probabil ca da. Probabil că foarte des. Deci ești expus riscului sistemic (propagarea întarzierilor la plată pe canalul comercial).

Vinzi / prestezi servicii cu plată la termen? Probabil că da. Deci, esti expus la riscul de credit comercial.

Prin acest articol propun o serie de bune practici pentru creditori atunci când analizează structura și sustenabilitatea fluxului de numerar a partenerilor de afaceri.

În acest articol am sintetizat cele mai bune practici privind gestiunea fluxului de numerar pentru o planificare eficientă a investițiilor pe termen lung.

Orice companie înregistrează plăți și încasări prin cele trei canale clasice – operațiuni, investiții și financiar. În acest articol analizez structura fluxului de numerar pentru toate companiile active în România în ultimul deceniu, pentru a răspunde la întrebarea „Cum se fac banii în România?”

Filmul „Toți oamenii președintelui” a popularizat sintagma „follow the money” (urmărește circuitul banilor), sugerând astfel că se poate aduce în lumină corupția din politică prin urmărirea traseului banilor de la / către partidele politice. Folosind același mecanism, am încercat să văd unde sunt banii în economia românească. Deloc surprinzător, aceștia sunt concentrați la marile companii, jumătate din numerar fiind regăsit în consum (factorul determinant al creșterii economice), construcții (80% din activele românilor proprietari) și servicii (la ce ne pricem noi cel mai bine). Am calculat trezoreria tuturor companiilor active în România în ultimul deceniu și am surprins concluziile mele în acest articol.

Trezoreria companiilor active în România a crescut în ultimul deceniu mult mai accelerat decât nivelul datoriilor, dar banii sunt concentrați la marile firme. Totuși, deși companiile mari au mai mulți bani în trezorerie, investițiile private scad. Acesta poate însemna lipsa de încredere pe termen scurt, dificultatea de a găsi forța de muncă necesară pentru a exploata investițiile respective sau preferința de a investi în perioada de recesiune, când activele sunt mai ieftine. Nu știm exact care dintre cauza sunt cele mai importante... dar, în orice caz, toate acestea nu sună deloc bine!

În articolul anterior am constatat cu îngrijorare supradimensionarea stocurilor companiilor active în România, care au ajuns la nivelul maxim al ultimului deceniu. Astfel, observ o asemănare izbitoare între perioadele 2007–2008 și 2016–2018 din perspectiva creșterii stocurilor mai accelerate comparativ cu avansul cifrei de afaceri. În acest articol mi-am propus să analizez evoluția stocurilor în funcție de sectorul de activitate al companiilor active în România, dimensiunea acestora și anul înființării. Deci, unde sunt stocurile? Haideți să vedem!

România S.R.L. — atenție la stocuri! Atunci când stocurile cresc mult mai accelerat decât dinamica cifrei de afaceri, aceasta indică extinderea perioadei de rotație a acestora și presiuni viitoare asupra marjelor de profitabilitate. Cauza principală este aplicarea discount-urilor necesare pentru a scăpa de stoc și evitarea costurilor asumate (riscul de expirare, costul de stocare și de finanțare). După 3 ani consecutivi (2016–2018) în care stocurile au crescut mai accelerat decât avansul veniturilor companiilor, România S.R.L. are cele mai lente stocuri din ultimul deceniu, durata acestora de rotație ajungând la aproape 2 luni. Doar în 2008 s-a întamplat același lucru... iar apoi știm foarte bine ce s-a întâmplat... singura variabilă care lipsește (momentan) din peisaj este acul care să spargă bula!

Probabil ca auzi această replică foarte des în afaceri din partea clienților restanțieri — „Nu pot plăti pentru că nu încasez facturile de la clienții mei!” Și vei continua să auzi despre aceste probleme din ce în ce mai des, deoarece gradul de interdependență între companii a crescut la maximele ultimului deceniu. În acest articol explic fenomenul și de ce s-a ajuns aici.

Aproape două treimi din firmele active în România înregistrează un capital de lucru negativ. Practic, acestea depind de toleranța partenerilor de afaceri pentru continuarea activității, deoarece încasarea tuturor creanțelor, vânzarea stocurilor și trezoreria existentă nu acoperă decât parțial soldul datoriilor pe termen scurt, acestea din urma fiind plătite prin rotație! În acest articol propun o serie de soluții pentru deblocarea acestor situații, atât pentru contextul creditorilor cât și cel al antreprenorilor. Lectură plăcută și inspirație în afaceri!

În acest articol vorbesc despre cea mai des întâlnită greșeală observată la companiile insolvente, după analiza situațiile financiare ale tututor firmelor care și-au întrerupt activitatea în ultimul deceniu. Cel mai îngrijorător aspect este factul că 2 / 3 companii active astăzi în România se regăsesc în aceeași capcană, unele dintre ele fără să știe! Te invit să citești în acest articol despre ce este vorba, precum și strategia prin care poate fi redobândită independența financiară de firmele care se regăsesc în această situație. Lectură plăcută și inspirație în afaceri!

Structura de finanțare a unei companii este unul dintre cei mai importanți indicatorii la care se uită analiștii atunci când evaluează o companie. Diversificarea și costurile resurselor financiare sunt elemente cheie în analiza solvabilității și valorii unei companii, deoarece acestea determină costul capitalului. În acest articol am analizat structura capitalului companiilor active în România în ultimul deceniu și explic cauzele și consecințele dezechilibrelor acumulate. Lectură placută și inspirație în afaceri!

Randamentul obținut de firmele active în România este insuficient pentru acoperirea costului capitalului. Implicațiile sunt negative și plafonează dezvoltarea mediului de business local, inclusiv prin accelerarea decapitalizării companiilor. În acest articol dezvolt toate aceste implicații și actualizez evoluția dividendelor distribuite pentru anul 2018. La final propun o ecuație simplă cu doua variabile, care poate reprezenta scânteia accelerării business-ului local... precum și ce poate face statul ca să aprindă această scânteie!

Atunci când antreprenorii investesc capital într-o companie, renunță la alte oportunități și riscă capitalul. În schimb, aceștia așteaptă un randament care să justifice riscul asumat și oportunitățile pierdute. Dacă în articolul anterior am explicat de ce randamentul capitalurilor generat de firmele active în România este INSUFICIENT pentru riscul asumat, în acest articol explic DE CE? Răspunsul vine din structura și mecanismul de generare al acestui randament. Lectură plăcută și inspirație în afaceri!

Antreprenorii investesc capital în business-urile lor, pentru a finanța investițiile pe termen lung sau scurt. În funcție de randamentul obținut, și cât reinvestesc ulterior din capital, poți să vezi care este ritmul potențial de creștere al unei afaceri în mod organic (fără achiziții). Având în vedere miza acestor implicații, este esențial să vezi în ce măsură randamentul capitalurilor este suficient prin raportare la riscurile din România. Cum a evoluat randamentul capitalurilor afacerilor din România în ultimul deceniu? Este suficient pentru a remunera riscul? Cum stăm prin comparație cu alte țări din regiune? Găsești răspunsurile la toate întrebările enumerate în acest articol. Lectură plăcută și inspirație în business!