Cum stimulăm producția și exportul din România?

După trei decenii de capitalism în care economia României depinde din ce in ce mai mult de consum și servicii, cred că este momentul unei schimbări de strategie pentru o dezvoltare durabilă: stimularea afacerilor active în sectorul de producție și industrie orientate către export. Cu alte cuvinte, să trecem de la o economie bazată pe consum din importuri, către o economie susținută de producție orientată la export. Poate părea un vis frumos, dar avem oportunități de finanțare pentru investiții și dezvoltare fără precedent: 81 miliarde € urmează să fie aprobate și primite de la UE pentru investiții și redresare, atât pentru proiecte hard, cât și pentru proiecte soft, de implementat până în 2029 inclusiv.

Este mai mult decât toate investițiile publice realizate în ultimul deceniu. Avem 29,3 miliarde € prin programul PNRR, din care jumătate fonduri gratuite nerambursabile. La PAC, Politica Agricolă Comună, avem disponibili 21 miliarde € pentru investiții de realizat în perioada 2021–2027, iar in Politica de Coeziune recent aprobată sunt 30,7 miliarde €.

Practic, vorbim de fonduri disponibile anual de aproape 5–6% din PIBPIB Produs Intern Brut.  Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri) pentru următorii 5 ani. Chiar dacă avem o rată de absorbție de 70% (media ultimului deceniu), vorbim depsre un potențial de finanțare de aproape 4% din PIB, ceea ce este dublu față de investițiile publice realizate pe fondurile naționale interne.

Care este realitatea de la care pornim?

Formarea Produsului Intern Brut pe parcursul ultimului deceniu confirmă o orientare puternică spre consum și mai puțin către activități productive sau industriale. Analizând cifrele de valoare adăugată generate de companiile active în țara noastră pe parcursul anului 2021 (date ilustrate în graficul 1), rezultatele sunt evidente: comerțul, construcțiile, serviciile și agricultura au o contribuție cumulată de aproximativ jumătate la formarea PIB. Activitățile de fabricare și producție sunt la coada clasamentului celor mai importante 10 sectoare în formarea PIB pe parcursul anului trecut.

Deloc întâmplator, producția industrială a înregistrat o scădere consolidată cu circa 10% în ultimii 5 ani. Practic, conform evoluției indicelui corespunzător producției industriale publicat de INSINS Institutul Național de Statistică pentru perioada 2018–2022 (rezultate ilustrate în graficul 2), cei 2 ani anteriori pandemiei Covid-19 reflectă o oarecare stagnare, prima jumătate a anului 2020 este marcată de o scădere abruptă de aproape -35%, urmată apoi de o revenire în oglindă în următorul an, pentru ca în ultimele 12 luni să vedem o scădere constantă de aproape 10% față de anul 2018.

În acest context nu este de mirare că deficitul comercial a tot crescut — atât în valoare absolută, cât și ca pondere în PIB. Practic, primele 9 luni ale acestui an indică o adâncire a deficitului comercial cu aproape 50%, de la 82 miliarde Lei (ian.→sept. ’21), pâna la 123 miliarde Lei (ian.→sept. ’22). Astfel, o extrapolare liniară a acestuia până la finalul anului poate determina creșterea diferenței negative dintre importuri și exporturi până la 165 miliarde Lei, echivalentul a circa 12% din PIB, dublu comparative cu nivelul de 6% înregistrat în 2016. Evident, o asemenea evoluție generează o presiune suplimentară asupra deprecierii monedei naționale, scăderii economice (importul avand un efect negativ la formarea PIB) și accelerarea inflației.

Ce se poate face? Avem exemple pozitive?

Pentru întoarcerea acestui trend distructiv pentru economie este nevoie de investiții în infrastructură, reforme în administrația publică, descurajarea economiei subterane, stimularea forței de muncă inactivă și predictibilitate fiscală pentru facilitarea bugetării unor proiecte de dezvoltare care să depășească ciclul politic. Iată două sectoare unde aceste condiții au fost suficient de prezente pentru a stimula dezvoltarea companiilor și creșterea contribuțiilor la formarea PIB precum și a veniturilor fiscale. În primul rând, sectorul de IT&C, care are cel mai mare aport la formarea PIB în ultimii 5 ani, iar apoi industria tutunului, care generează cele mai mari venituri la bugetul public pe parcursul anului 2021.

Informație și tehnologie software

Dacă ne uităm la ultimii 5 ani, sectorul IT a fost principalul motor de creștere pentru economia României. Astfel, contribuția sectorului IT&C la creșterea PIB a fost în medie 33% pentru perioada 2015–2021, culminând până la 45% în 2019. Practic în acel an jumătate din creșterea economică a venit numai din acest sector.

Impresionantă este și evoluția vânzărilor, care aproape s-au dublat în ultimii 5 ani, sectorul de IT crescând de 3 ori mai accelerat decât media la nivel național. Astfel, cifra de afaceri înregistrată de cele trei sectoare pe parcursul anului 2020 a fost de 31 miliarde Lei, în creștere cu 75% față de nivelul din 2016 când vânzarile au totalizat 17,6 miliarde Lei. Mai mult decât atât, creșterea vânzărilor este exponențială și accelerează. Practic, dacă ne uităm la delta, deci variația vânzărilor față de anul precedent, vedem că anul 2020 a înregistrat o creștere record a vânzărilor cu aproape 4,8 miliarde Lei.

De asemenea, trendul arată o accelerare a creșterii vânzărilor din IT, atât software cât și hardware. Concluzia este foarte clară: digitalizarea devine din ce in ce mai prezentă în viețile noastre, ceea ce înseamnă că avem nevoie de soluții software și echipamente care să le susțină. Iar creșterea era exponențială încă din perioada anterioară pandemiei Covid-19, care nu a făcut decât să accelereze un trend deja existent.

Industria de tutun

Produsele din tutun au avut o contribuție pozitivă la balanța comercială a României de peste 1 miliard € în 2021. Potrivit INS, România a exportat produse din tutun prelucrat (precum țigarete și produsele din tutun încălzit) în valoare de 1,34 miliarde € — reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor de produse alimentare, băuturi și tutun.

Taxele plătite de către industria tutunului către bugetul de stat au crescut de la an la an, acest sector de activitate fiind unul dintre pilonii principali ai veniturilor publice. Din 20 de țigarete vândute legal, 12 reprezintă acciză, 4 — TVA-ul și restul, venitul producătorului și al vânzătorului. Din prețul unui pachet de țigări, aproximativ 80% se îndreaptă către bugetul de stat. Astfel, sectorul care generează cele mai mari venituri la bugetul public aduce și compania care plătește cele mai multe taxe în România. În 2021, grupul BAT, cel mai mare jucător de pe piața locală a tutunului, cu peste 50% cotă de piață, este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, pentru al doilea an consecutiv: aproape 11 miliarde Lei (2,2 miliarde €) plătiți la bugetul de stat. Suma contribuțiilor a crescut cu 10% (circa 1,25 miliarde Lei) față de anul 2020, când BAT a fost de asemenea cel mai mare contribuabil la buget, cu 9,6 miliarde Lei (2 miliarde €) plătiți sub formă de taxe și impozite. Toate aceste rezultate sunt posibile și datorită reducerii traficului ilicit.

Astfel, piața neagră a țigaretelor din România a ajuns la un nou minim istoric în luna iulie, respectiv 6,1%, la jumătate față de nivelul din 2019, respectiv de 4,5 ori sub nivelul maxim înregistrat în 2010. Chiar și în acest domeniu se observă recent o ușoară creștere a pieței negre, până la 7,1% din total consum în luna septembrie, conform celui mai recent studiu publicat de compania de cercetare Novel. Cea mai mare creștere se înregistrează în nord-est, cu 9,1→22,4%, regiunea continuând să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. Este o evoluție care reflectă ingeniozitatea contrabandiștilor, ceea ce necesită un răspuns de vigilență maximă din partea autorităților, companiilor și a consumatorilor.

Toate aceste exemple, precum și evoluția privind structura formării PIB ne indică necesitatea economiei României pentru investiții, predictibilitate fiscală și reforme în administrația publică pentru accelerarea creșterii.

Sunt foarte multe scheme de finanțare pe fonduri europene, PNRR și garanții de stat care trebuie exploatate la maximum de către antreprenori pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.