În articolele anterioare am evidențiat câteva probleme structurale ale companiilor active în România – stocurile sunt supradimensionate (reflectând frânarea consumului), durata de încasare a creanțelor a atins maxime istorice (ceea ce amplifică riscul sistemic și interdependența între firme), investițiile din mediul privat au ajuns la minimul ultimului deceniu (scăzând competitivitatea firmelor românești la export) și capitalizarea firmelor rămâne foarte scăzută pe fondul accelerării dividendelor distribuite. Extinderea termenelor de plată dintre companii ofera lichiditate pe termen scurt, dar crește inerția din business și poate alimenta presiuni asupra lichidității firmelor în perioada recesiunii, deoarece reducerea veniturilor (general valabilă pe timp de recesiune) este suprapusă cu facturile din spate care ajung la scadență.
În acest context, este important să înțelegem evoluția trezoreriei companiilor active în România în ultimul deceniu, pentru a vedea cât de bine sunt pregătite acestea pentru a putea absorbi aceste șocuri. Concluziile mele sunt expuse mai departe, alături de graficele care ilustrează cele mai importante observații:
La o primă analiza superficială, aparent pare că stăm bine!
Astfel, trezoreria cumulată a tuturor companiilor active în România a crescut cu 84% în ultimul deceniu, de la 74 mld. Lei (2008) la 138 mld. Lei (2018).
Creșterea trezoreriei este mai accelerată comparativ cu avansul datoriilor consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri, acestea din urmă crescând cu 40%, de la 691 mld. Lei (2008) la 965 mld. Lei (2017);
În realitate, la o analiză mai detaliată, numerarul este polarizat, deoarece acesta este concentrat în rândul companiilor mari.
Astfel, două treimi din numerarul companiilor active în România este concentrat în rândul firmelor cu venituri peste 1 mil. € (care reprezintă doar 6% din totalul firmelor active – vezi graficul 1). Concentrarea numerarului în rândul firmelor mari este datorată profitabilității superioare a acestora.
Astfel, firmele care înregistrează venituri peste 1 mil. € au generat un profit net total în ultimul deceniu de 286 miliarde euro, în timp ce microîntreprinderile (firmele cu venituri sub 1 mil. €) au generat pierderi de 44 mld. € în același interval (în condițiile în care acestea au trecut pe profit începând doar cu anul 2015, când impozitarea acestora a început să fie realizată în funcție de cifra de afaceri înregistrată) – vezi graficul 2.
Graficul 1
Trezorerie (mld. Lei) în funcție de cifra de afaceri a companiilor
Graficul 2
Rezultat net (mld. Lei) în funcție de cifra de afaceri a companiilor
Pe măsură ce firmele sunt mai mari, ponderea datoriilor contractate de la entitățile afiliate crește, acestea ajungând la aproape 20% în cazul companiilor cu venituri peste 100 mil. €.
Graficul 3
Evoluția creditului comercial, profitabilității și lichidității companiilor active în România
În concluzie, creșterea trezoreriei companiilor ascunde câteva probleme
- Foarte mulți bani sunt concentrați la marile companii, în timp ce microîntreprinderile sunt vulnerabile.
- Deși companiile mari au mai mulți bani în trezorerie, investițiile scad. Acesta poate însemna lipsa de încredere pe termen scurt, dificultatea de a găsi forța de muncă pentru a exploata investițiile respective sau preferința de a investi în perioada de recesiune, când activele sunt mai ieftine. Nu știm exact care dintre cauza sunt cele mai importante… dar, în orice caz, toate acestea nu sună deloc bine!
În articolul următor urmează să analizez mai detaliat unde sunt banii, din perspectiva distribuției sectoriale și regionale. Până atunci, nu uitați: numerarul este rege, mai ales în timpul recesiunii. Pe curând!
