Salariul mediu net (Lei)
Tabelul 1
Sursa: BNRBNR Banca Națională a României, INSINS Institutul Național de Statistică. Date prelucrate de către autor.
Totuși, presiunile fiscale generate de majorarea deficitului bugetar și creșterile de taxe din ultimul an reflectă o presiune diferită asupra companiilor: în ciuda creșterii cifrei de afaceri cu 7% și a salariului mediu net cu 15%, profitul net al companiilor scade cu -7%, de la 199 mld. Lei (2022) până la 186 mld. Lei (2023), respectiv 7,3% din cifra de afaceri.
Ce înseamnă toate aceste cifre?
Se reconfirmă principiul arhicunoscut în business: resursa umană este cel mai important activ pentru orice afacere solidă. În condițiile triplării productivității raportate la profitabilitate, respectiv dublării randamentului comercial (cifra de afaceri / angajat) în perioada 2016–2023, companiile trebuie să se asigure că depun toate eforturile pentru fidelizarea angajaților, creșterea competitivității acestora prin programe de training și beneficii pentru o stare generală de bine.
Având în vedere creșterile de salarii în contextul inflației mari, precum și majorarea presiunilor fiscale, nu este deloc întâmplător faptul că beneficiile salariale devin un instrument din ce în ce mai des folosit, cel mai important dintre acestea fiind abonamentele medicale. Astfel, numărul abonamentelor medicale oferite angajaților s-a dublat în perioada analizată, înregistrând o creștere anuală medie de 12%, identic cu ritmul de majorare al salariului mediu net oferit angajaților în sectorul privat (vezi graficele 1 și 2).
Număr abonamente medicale private (mii)
Graficul 1
Sursa: INS. Date prelucrate de către autor.
Salariul mediu net în economie (Lei)
Graficul 2
Sursa: INS. Date prelucrate de către autor.
Analizând ambii indicatori pentru o perioadă relevantă de 8 ani (2016–2023, deci 4 ani înainte și după momentul crucial al impactului Covid-19 în economie), ajungem la principala concluzie: deși dinamica beneficiilor oferite este proporțională cu avansul salariului net și al productivității comerciale a muncii (cifra de afaceri / angajat), există un spațiu suplimentar relevant pentru oferirea de beneficii extrasalariale, având în vedere productivitatea financiară a muncii (profitul net / angajat). Profitul total înregistrat de toate companiile active în România a crescut de peste trei ori în perioada analizată, de la 54 mld. Lei (2016) până la 186 mld. Lei (2023), înregistrând o creștere medie anuală de 19%. Aceeași tendință se observă și din perspectiva evoluției profitului mediu lunar / angajat, care s-a triplat în aceeași perioadă, de la 1.104 Lei (2016) până la 3.736 Lei (2023).
Profit net / angajat / lună (Lei)
Graficul 3
Sursa: MFPMFP Ministerul Finanțelor Publice (situațiile financiare ale companiilor). Date prelucrate de către autor.
Profit net companii România (mld. Lei)
Graficul 4
Sursa: MFP (situațiile financiare ale companiilor). Date prelucrate de către autor.
Dacă analizăm ce se poate face concret pentru echilibrarea balanței între ceea ce oferă, respectiv primesc, angajații din România, devine evident faptul că beneficiile extrasalariale au un câștig de cauză datorită avantajului fiscal, fiind de 2 ori mai avantajoase decât creșterea salariului. Practic, dacă o majorare a salariului net cu 10 lei generează un cost fiscal adițional total de 7,1 lei plătit de companie (impozit pe venit și contribuții), beneficiile extrasalariale reprezintă un cost deductibil pentru companie care reduce impozitul pe profit cu 16%, deci o investiție în fidelizarea angajaților de 10 Lei înseamnă un cost net final (după efectul fiscal) de 8,4 Lei, la jumătate comparativ cu majorarea proporțională a salariului brut cu 17,1 Lei (10 Lei salariul net + 7,1 Lei contribuții sociale și impozit). Un alt avantaj al beneficiilor extrasalariale este orientarea investiției către o nevoie comună, atât a angajaților, cât și a angajatorului: stabilitatea, competitivitatea, bunăstarea și sănătatea forței de muncă.
Un exemplu elocvent este cel al abonamentelor medicale, care generează un impact direct prin comportamentul preventiv medical, poate reduce duratele de indisponibilitate ale angajaților pe caz de boală (cu atât mai importante în echipele mici) și este suplimentat de efectele pozitive adiționale, cum ar fi accesul la servicii medicale de calitate, dar și costuri nete finale mai mici pentru angajat. Iată una dintre soluțiile care poate alinia interesul tuturor părților implicate: angajați productivi, sănătoși și loiali, companii care se dezvoltă sustenabil și fac față presiunilor economice din această perioadă precum și sistemul public de sănătate, care este degrevat prin reducerea presiunii pacienților datorită prevenției și monitorizarea permanentă a stării de sănătate. Iar investițiile financiare făcute de companii în abonamente medicale se întorc și sub forma de economii către proprii angajați.
Conform datelor Regina Maria, rezultate din analiza propriului portofoliu, o investiție lunară medie de 100 Lei făcută de angajator în abonamentele medicale înseamnă, anual, o economie de 3.500 Lei pentru angajat, adică de 3 ori peste suma totală investită de companie în cele 12 luni.
