Circuitul financiar din orice familie este definit prin trei fluxuri: de unde încasăm veniturile, pe ce cheltuim banii și ce facem cu diferența, adică cum și pentru ce investim economiile noastre. Deși fiecare dintre cele trei aspecte are o influență majoră asupra calității vieții, în acest articol mă voi concentra în special asupra modului în care alegem să cheltuim banii pentru creșterea prosperității și stabilității familiei pe termen lung.
Nivelul venitului reflectă priceperea în meseria noastră, ambiția și perseverența în creșterea valorii adăugate generate în societate și a productivității noastre. În același timp, este o măsură a competitivității afacerilor și a situației economiei în ansamblu, care asigură contextul unei dezvoltări sănătoase: creșteri de salarii bazate pe productivitate, care se duc în consum și investiții, alimentând un nou ciclu de creștere sustenabilă. Toate aceste evoluții se observă în România în ciuda provocărilor din ultimii cinci ani, precum pandemia Covid 19 (2020–2021) sau războiul din Ucraina (2022→prezent). În ciuda creșterii prețurilor într-un ritm record în ultimul deceniu, venitul disponibil al populației a crescut semnificativ. Astfel, salariul mediu net a crescut cu 62% în ultimii 5 ani, de la 3.189 Lei (Ian. 2020) până la 5.176 Lei (Iun. 2024), în condițiile în care inflația cumulată din această perioadă a fost de circa 40%. Practic, doar în 14 din ultimele 54 de luni prețurile au crescut mai accelerat decât nivelul salariului net, astfel încât venitul disponibil real a crescut cu 22% (așa cum putem observa în cifrele ilustrate prin graficele 1 și 2).
Salariul mediu net (Lei)
Graficul 1
Sursa: BNRBNR Banca Națională a României, INSINS Institutul Național de Statistică. Date prelucrate de către autor.
Index salariu vs inflație anuală
Graficul 2
Sursa: BNR, INS. Date prelucrate de către autor.
Ce facem cu banii?
Modul cum ne cheltuim venitul disponibil reflectă prioritățile noastre, ce alegem între nevoi și dorințele pe termen scurt, sau perseverența și disciplina pentru atingerea unor obiective pe termen mai lung. În ciuda creșterii venitului real disponibil cu 22% în ultimii 5 ani, rata medie de economisire a populației a fluctuat între 6–8% în ultimii 5 ani. Este foarte puțin, având în vedere un potențial de economisire de circa 30% dacă ne-am fi păstrat standardul de viață prin acoperirea cheltuielilor existente la noile costuri indexate cu inflația. Chiar și în aceste condiții, banii care sunt în mișcare cresc în economie în sumă absolută, în contextul în care se majorează baza de raportare (nivelul salariului, cifra de afaceri a companiilor, PIBPIB Produs Intern Brut. Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri)-ul, etc.). Un exemplu pozitiv observat în ultimii 5 ani este creșterea sumelor investite de populație către sănătate, de la 5,1% în 2019 până la 6% în primul semestru din acest an.
Dinamica nu pare impresionantă, dar dacă analizăm valorile absolute în bani, observăm o dublare a cheltuielilor orientate către sănătate, de la 123 Lei / lună / gospodărie (2019) până la 247 Lei în primul semestru din acest an. Această evoluție se reflectă proporțional și în dublarea veniturilor companiilor din sectorul de servicii de asistență medicală (CAENCAEN Clasificarea activităților din economia națională 8622), care au crescut de la 6,19 mld. Lei (2019) până la 11,33 mld. Lei (2023). Cifrele analizate aici sunt ilustrate mai jos în graficele 3 și 4, împreună cu sursa datelor. Toate aceste evoluții alimentează un circuit sănătos: populația (cererea) demonstrează o putere de cumpărare mai bună și crește prioritatea sumelor alocate către sănătate, în timp ce sectorul privat de sănătate (oferta) răspunde cu servicii pe măsura așteptărilor și exigențelor clienților, crescând cifra de afaceri, profiturile și implicit investițiile în echipamente performante, tehnologie, procese și oameni (medici, asistenți, personal de îngrijire, administrativ, suport clienți, etc.).
Cheltuieli pentru sănătate (Lei și % din venit)
Graficul 3
Sursa: INS, MFPMFP Ministerul Finanțelor Publice (situațiile financiare ale companiilor). Date prelucrate de către autor.
Evoluție cifră de afaceri (mld. Lei) CAEN 8622 (Asistență Medicală)
Graficul 4
Sursa: INS, MFP (situațiile financiare ale companiilor). Date prelucrate de către autor.
Putem pune banii în mișcare mai inteligent?
Răspunsul clar este da, și depinde foarte mult de momentul alocării banilor și destinația acestora. Spre exemplu, cheltuielile alocate de gospodăriile populației către sănătate s-au dublat în ultimii 5 ani, dar numărul abonamentelor medicale a avut nevoie de aproape un deceniu pentru a se dubla în perioada 2015–2024. Această discrepanță arată o direcție prin care putem optimiza grija pentru sănătatea noastră și folosirea banilor cu inteligență printr-o abordare preventivă mai accentuată, cu ajutorul abonamentelor medicale. Practic, putem să ne dublăm banii alocați la sănătate din cauza bolilor, accidentelor sau intervențiilor medicale (toate semne ale agravării situației de sănătate), sau putem să dublăm banii alocați pentru sănătate prin servicii de prevenție și monitorizare permanentă a stării de sănătate. Adică, să avem grijă de sănătate atunci când suntem sănătoși (nu doar când ne simțim rău), ceea ce înseamnă că avem grijă de bani când avem bani (nu doar când avem probleme financiare). O analiză publicată recent de Regina Maria, în baza calculelor realizate pe datele propriului portofoliu de client, este foarte elocventă în acest sens: un abonat medical economisește anual cca. 3.500 lei din bugetul personal accesând serviciile medicale incluse sau cu discount din abonament, depistând astfel eventuale probleme de sănătate în stadiu incipient care pot fi rezolvate rapid și la costuri minime.
Alte direcții de optimizare a bugetului de cheltuieli și alocarea fondurilor către lucrurile cu adevărat importante în viață devin evidente dacă analizăm distribuția cheltuielilor populației la primul semestru din acest an. Spre exemplu, o familie medie alocă pe băuturi alcoolice și tutun o sumă lunară de 302 Lei (7,4% din venituri), cu aproape 20% mai mult decât pentru sănătate. Educația este segmentul cel mai puțin reprezentativ, cu 34 Lei / lună și numai 0,8% din veniturile unei familii (cifrele ilustrate în graficele 5 și 6).
Distribuție cheltuieli populație (% Sem. 1, 2024)
Graficul 5
Sursa: INS. Date prelucrate de către autor.
Cheltuieli populație (Lei, Sem. 1, 2024)
Graficul 6
Sursa: INS. Date prelucrate de către autor.
Concluziile sunt clare: suntem pe drumul cel bun, dar trebuie să punem banii în mișcare cu un plus de înțelepciune și inteligență financiară: să fim conștienți care sunt prioritățile noastre în viață (educația, sănătatea, economii investite pentru atingerea obiectivelor familiei) și să alocăm banii anticiclic printr-o mentalitate de prevenție în orice, nu doar intervenție tardivă. Singura cale predictibilă și sigură prin care ne putem crește calitatea vieții, stabilitatea și confortul familiei, este să investim permanent în educația și sănătatea noastră, astfel încât să fim competitivi, să câștigăm mai mult și să ne bucurăm de roadele muncii noastre: cu sănătate, mai bună decât toate!
