Contextul economic actual al României este marcat de o provocare majoră pe două planuri: deficitul fiscal cuplat cu cel comercial. Pe de o parte, statul cheltuie mult mai mult decât încasează, cifrele la primele 5 luni din acest an indicând o creștere a veniturilor publice cu numai 15%, în timp ce cheltuielile publice au crescut de două ori mai accelerat. Aceasta determină creșterea datoriei publice și a presiunilor pentru noi majorări de taxe și impozite, cu efecte directe sau indirecte asupra majorității companiilor și a segmentelor sociale din populație. Pe de altă parte, deficitul comercial rămâne o provocare structurală majoră a țării noastre, România fiind singura țară din UE unde exporturile reprezintă mai puțin de 90% din importuri. Perpetuarea acestei situații crește presiunea pe majorarea inflației și a dobânzilor aferente creditelor, precum și pierderea de valoare adăugată potențială care se poate genera în România, reducând puterea de atragere a forței de muncă și a susținerii de creșteri salariale neinflaționiste. În acest context, este foarte important să înțelegem care sunt industriile, sectoarele și companiile cu cea mai mare contribuție la bugetul public, prin impozitele și taxele plătite.
Metodologie
Această secțiune detaliază metodologia de contribuție fiscală (taxele, accizele și impozitele plătite):
❶ Contribuția la TVA
Aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuieli cu mărfuri, materii prime și prestații externe. Limitările acestui calcul se referă la imposibilitatea de a determina ponderea exporturilor și importurilor realizate de aceste companii în perioada analizată, precum și regimul TVA al achizițiilor / vânzărilor extra-comunitare.
❷ Impozitul pe profit
Calculat ca diferența dintre profitul brut și profitul net, deoarece reflectă implicit impactul veniturilor neimpozabile, cheltuielilor nedeductibile, precum și al altor deduceri de sponsorizări sau donații din baza impozabilă.
❸ Impozitul pe venitul angajaților și contribuțiile sociale
Aferente contractelor de muncă, având în vedere cheltuielile de personal înregistrate de companii în contul de profit și pierdere din fiecare an din perioada analizată.
❹ Accizele plătite
conform normelor în vigoare pentru perioada analizată au fost distribuite în funcție de sursă (alcool, tutun, combustibil, jocuri de noroc, etc.), în funcție de cota de piață a companiilor din industria respectivă, având în vedere cotele de accize pentru fiecare produs / serviciu în parte.
Impactul fiscal al marilor contribuitori
Astfel, analizând distribuția veniturilor publice în funcție de industria de proveniență a companiilor contributoare, 60% din veniturile publice încasate la bugetul de stat în anul 2023 provin de la firmele active în distribuție, retail, mașini și echipamente, construcții și producție și furnizare de energie electrică și termică, apă și gaze.
Tabelul ①
Pondere impozite și taxe în funcție de industrie, 2023
Contextul economic actual al României este marcat de o provocare majoră pe două planuri: deficitul fiscal cuplat cu cel comercial. Pe de o parte, statul cheltuie mult mai mult decât încasează, cifrele la primele 5 luni din acest an indicând o creștere a veniturilor publice cu numai 15%, în timp ce cheltuielile publice au crescut de două ori mai accelerat. Aceasta determină creșterea datoriei publice și a presiunilor pentru noi majorări de taxe și impozite, cu efecte directe sau indirecte asupra majorității companiilor și a segmentelor sociale din populație.
Pe de altă parte, deficitul comercial rămâne o provocare structurală majoră a țării noastre, România fiind singura țară din UE unde exporturile reprezintă mai puțin de 90% din importuri. Perpetuarea acestei situații crește presiunea pe majorarea inflației și a dobânzilor aferente creditelor, precum și pierderea de valoare adăugată potențială care se poate genera în România, reducând puterea de atragere a forței de muncă și a susținerii de creșteri salariale neinflaționiste. În acest context, este foarte important să înțelegem care sunt industriile, sectoarele și companiile cu cea mai mare contribuție la bugetul public, prin impozitele și taxele plătite.
| wdt_ID | wdt_created_by | wdt_created_at | wdt_last_edited_by | wdt_last_edited_at | Industrie | Pondere |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Comerț cu ridicata al produselor din tutun | 9,4 | ||||
| 2 | Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate | 8,8 | ||||
| 3 | Producția de energie electrică | 6,2 | ||||
| 4 | Extracția petrolului brut | 5,1 | ||||
| 5 | Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun | 4,3 | ||||
| 6 | Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client) | 3,8 | ||||
| 7 | Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule | 2,0 | ||||
| 8 | Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule | 1,9 | ||||
| 9 | Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale | 1,7 | ||||
| 10 | Transporturi rutiere de mărfuri | 1,6 |
Din cele mai mari 10 companii contributoare la bugetul public pe parcursul anului 2023, singurele companii cu o contribuție netă la bugetul public mai mare de 10% sunt OMV Petrom SA (11,6 mld. Lei) și grupul British American Tobacco (10,7 mld. Lei), urmate apoi pe locul 3 de Rompetrol Rafinare (cu ~7 mld. Lei).
De remarcat aportul fiscal consolidat semnificativ pe care cei mai mari 10 contribuabili îl generează pe parcursul anului 2023, respectiv 51 mld. Lei (cifrele calculate însumează impozitele pe profit, dividend, contribuții sociale pentru angajați și accizele plătite de către consumatori și integrate în prețul final), ceea ce înseamnă 9,8% din toate veniturile publice înregistrate anul trecut, sau 11,3% dacă deducem contribuția fondurilor europene. Aceștia sunt deci top 3 mari contribuabili care susțin cea mai mare parte a veniturilor publice în România.
Contribuții fiscale totale, 2023
Sursa: situațiile financiare ale companiilor (MFPMFP Ministerul Finanțelor Publice), calcule de către autor
