Cine (mai) are bani?

În articolul anterior am analizat fenomenul polarizării lichidităților companiilor active în România, în contextul modificărilor fiscale recente. Aparent, evoluția este pozitivă, în condițiile în care trezoreria cumulată a tuturor companiilor active în România a crescut cu 65% în ultimul deceniu, de la 74 miliarde Lei (anul 2008) la 122 miliarde Lei (anul 2017). Deci, sunt mai mulți bani în piață!

Dar, unde sunt banii?

Două treimi din numerarul companiilor active în România este concentrat în rândul firmelor cu venituri peste 1.000.000 € (care reprezintă doar 6% din totalul firmelor active). Concentrarea numerarului în rândul firmelor mari este datorată profitabilității superioare a acestora. Astfel, firmele care înregistrează venituri peste 1.000.000 € au generat un profit net total în ultimul deceniu de 229 miliarde €, în timp ce microîntreprinderile (firmele cu venituri <1 mil. €) au generat pierderi de 51 miliarde € în același interval (în condițiile în care acestea au trecut pe profit începând doar cu anul 2015, când impozitarea acestora a început să fie realizată în funcție de cifra de afaceri înregistrată. Am concluzionat faptul că polarizarea lichidității companiilor (concentrarea banilor la marile companii) reflectă vulnerabilitatea micilor firme. Pe cale de consecință, microintreprinderile (94% din firmele active în România) vor suferi cel mai mult pe parcursul anului 2019 din perspectiva accesului la finanțare, din cauza utilizării deja la potențialul maxim al creditului furnizor, precum și a înăspririi condițiilor de finanțare din cauza măsurilor fiscale recente.

În acest articol mi-am propus să analizez mai detaliat evoluția trezoreriei companiilor în funcție de sectorul de activitate și regiunea de proveniență. Pentru aceasta, am calculat lichiditatea tututor companiilor active în România în ultimul deceniu, conform situațiilor financiare depuse la ANAF și publicate de Ministerul Finanțelor Publice. Principalele concluzii sunt enumerate mai departe:

1. Cifrele din tabelul 1 surprind foarte clar creșterea generalizată a lichidităților în mediul de afaceri, indiferent de sectorul de activitate. Astfel, doar 2 din cele 23 de sectoare înregistrează o scădere absolută a numerarului disponibil la nivel sectorial, respectiv poștă și telecomunicațiile și industria extractivă (scădere de la 3,2 mld. (2008) la 0,5 mld. (2017). Sectorul intermedierilor financiare înregistrează o creștere a presiunii asupra lichidității, în condițiile în care avansul trezoreriei (în creștere de la 2 la 3 mld.) este devansat de majorarea datoriilor (în creștere de la 6 la 12 mld. Lei);
2. Deși numerarul din mediul de afaceri aproape că se dublează în ultimul deceniu, peste jumătate din lichiditatea raportată de întreg mediul de afaceri la finalul anului 2017 este concentrată în 5 sectoare — aproape 31 de mld. Lei în consum (comerț cu ridicata și amănuntul), construcții (14 mld. Lei), servicii prestate companiilor (13 mld. Lei), producția și furnizarea energiei electrice și termice (10 mld. Lei);
3. Gradul de acoperire al datoriilor prin trezoreria disponibilă a crescut de la 4% (anul 2008) la 9% la finalul anului 2017. Sectorul de IT stă cel mai bine din această perspectivă, cu o rată de acoperire de 35%, urmat de sănătate și asistență socială, servicii prestate companiilor și sau persoanelor, ambele cu o rată de acoperire de 28%. Chiar dacă dispun de multe lichidități, sectorul comerțului cu amănuntul și ridicata înregistrează și un grad ridicat de îndatorare pentru finanțarea stocurilor și creanțelor, de aceea capitalul de lucru rămâne fragil.

Tabelul 1

Evoluția trezoreriei și a datoriilor pentru companiile active în România

Graficul 1

Trezoreria companiilor (mld. Lei)

Notă – numerele de pe axa 0Y reprezintă codul sectorului de activitate din tabelul 1

Graficul 2

Trezorerie / datorii totale

Fenomenul analizat diferă foarte mult din perspectiva distribuției sectoriale, diferențele fiind de 3–4 ori mai mari între extreme. Astfel, cel mai bine poziționate județe din perspectiva gradului de acoperire al datoriilor prin trezoreria disponibilă sunt Harghita, Argeș și Suceava, care înregistrează un nivel aproape de 20%. La capătul celălalt, județele care înregistrează cea mai slabă trezorerie sunt Mehedinți, Hunedoara și Teleorman, unde gradul de acoperire al datoriilor prin numerar este doar 5%, de trei ori sub media națională. De remarcat că București (53 mld. Lei) și Ilfov (7 mld. Lei) concentrează jumătate din trezoreria disponibilă la nivel național, acest lucru fiind cauzat de concentrarea numerarului la marile companii.

Tabelul 2

Trezoreria companiilor în funcție de județ

Concentrarea trezoreriei la marile companii (polarizarea lichidității) nu reprezintă singura problemă a structurii numerarului firmelor active în România, ci și modul cum este obținută această lichiditate, total nesustenabilă pe termen lung. Dar, despre strategia companiilor active în România de a face bani, urmează să vorbim mai multe în articolul următor. Pe curând!