[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Sistemul financiar-bancar din România este zguduit din temelii de reglementările fiscale intrate în vigoare la finalul acestui an, care privesc taxarea activelor sectorului bancar în funcție de nivelul mediu al ROBOR, precum și funcționarea fondurilor de administrare a pensiilor private din Pilonul II.

Pe de o parte, taxarea trimestrială a activelor băncilor va conduce la scăderea creditelor nou acordate , diminuând investițiile, consumul și creșterea economică, deoarece:

Pe de altă parte, modificările aduse mecanismului de funcționare al pensiilor private din Pilonul II indică intenția de compromitere a funcționării administratorilor fondurilor respective, deoarece:

De ce ar trebui să ne intereseze riscul de compromitere și închidere al Pilonului II ? Simplu:

Mai simplu spus, subminarea dezvoltării Pilonului II înseamnă subminarea dezvoltării companiilor active în România, din cauza volatilității pieței financiare pe etapele ciclului economic și descurajarea investițiilor pe termen lung din cauza resurselor de finanțare restrânse!

Am extins această introducere pentru a înțelege efectele puternic negative ale modificărilor fiscale intrate în vigoare la finalul acestui an. În acest context, este important să înțelegem evoluția trezoreriei companiilor active în România în ultimul deceniu, pentru a vedea cât de bine sunt pregătite acestea pentru a putea absorbi aceste șocuri. Concluziile mele sunt expuse mai departe, alături de graficele care ilustrează cele mai importante observații:

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-2-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” el_class=”table-module” width=”1/2″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 1

Trezorerie (mld. Lei) în funcție de cifra de afaceri a companiilor

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]

[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”padding-2-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” el_class=”table-module” width=”1/2″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 2

Rezultat net (mld. Lei) în funcție de cifra de afaceri a companiilor

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”padding-15-percent” column_padding_position=”right” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/2″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Analizând structura de finanțare a companiilor (aspect detaliat în articolul publicat în data de 20 Mai 2018 intitulat Creditarea companiilor — încotro?), preferința pentru creditul comercial se observă cu preponderență la companiile mici, care înregistrează venituri <1.000.000 €, în cazul acestora soldul furnizorilor reprezentând aproape jumătate în totalul datoriilor bilanțiere.

Pe măsură ce firmele sunt mai mari, ponderea datoriilor contractate de la entitățile afiliate crește, acestea ajungând la aproape 20% în cazul companiilor cu venituri >100.000.000 €.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”padding-2-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” el_class=”table-module” width=”1/2″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 3

Structura de finanțare a companiilor în funcție de veniturile înregistrate

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Pe cale de consecință, microîntreprinderile (94% din firmele active în România) vor suferi cel mai mult pe parcursul anului 2019 din perspectiva accesului la finanțare. Aceste companii au folosit la maxim potențialul creditului furnizor, dispun de cel mai puțin numerar și vor depinde de finanțarea bancară pentru continuarea activității. Pe de altă parte, băncile, în contextul noilor reglementări fiscale privind suprataxarea activelor, sunt constrânse să crească costul de finanțare pentru noile credite. Aici cred că este principalul risc în anul următor, un focar care poate declanșa o spirală de contagiune foarte periculoasă în economie, de natură să inducă chiar intrarea în recesiune: insolvența generalizată a multor companii mici![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”full_width_background” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-3-percent” column_padding_position=”top-bottom” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]În articolul următor urmează să analizez mai detaliat unde sunt banii, din perspectiva distribuției sectoriale și regionale. Până atunci, nu uitați: numerarul este rege, mai ales în timpul recesiunii. Pe curând![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

2 răspunsuri