În articolul anterior am demonstrat pierderea independenței financiare de către companiile active în România. Am ajuns la această concluzie în urma analizei structurii bilanțului firmelor din mediul de afaceri local, principalele argumente fiind:
- gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin activele circulante a scăzut la 95% în anul 2017, comparativ cu 112% în 2008, ceea ce reflectă presiunile pe termen scurt și dependența companiilor de rostogolire a datoriilor pe termen scurt;
- ponderea activelor fixe în totalul activelor a scăzut la 44% în anul 2017, comparativ cu 63% în 2008, ceea ce reflectă investițiile foarte modeste pe termen lung și scăderea competitivității companiilor active în România;
- gradul de capitalizare a scăzut la 25% la finalul anului 2017, comparativ cu 35% acum un deceniu, ceea ce indică implicit o creștere a îndatorării companiilor și vulnerabilitatea acestora la fluctuația costului de finanțare;
- scăderea datoriilor pe termen lung exprimate că pondere în totalul activelor, la 16% în anul 2017 comparativ cu 32% în anul 2008, în contextul creșterii ponderii datoriilor pe termen scurt;
- în general, o creștere a concentrării bilanțului în zona inferioară a rotației capitalului de lucru pe termen scurt, cuplată cu scăderea semnificației orizontului pe termen lung (din perspectiva activelor corporale și a capitalurilor permanente). Aceasta reflectă orientarea mai puternică a mediului de afaceri către zona de consum și servicii, și mai puțin către investiții pe termen lung pentru industrie și producție!
În acest articol mi-am propus să înțelegem mai bine cine și-a pierdut, mai exact, independența financiară. Astfel, am calculat lichiditatea curentă (raportul dintre activele circulante și datoriile pe termen scurt) pentru toate companiile active în România în baza declarațiilor financiare depuse pentru anul 2017. Am calculat acest indicator în funcție de mai multe criterii: județ, regiune, dimensiunea companiei și anul de înființare.
Capitalul de lucru
în funcție de dimensiunea companiei
Analizând rezultatele din tabelul și graficul următor, observăm că firmele mici înregistrează un capital de lucru negativ, fiind dependente de rostogolirea datoriilor pe termen scurt. Astfel, microintreprinderile (firmele cu venituri sub 1.000.000€, respectiv 94% din companiile active în România) înregistrează datorii pe termen scurt cu cel puțin 5% peste nivelul activelor circulante. Practic, aceste companii nu își pot onora toate datoriile contractate sub 1 an chiar dacă își monetizează toate activele circulante (își încasează toate creanțele, vând toate stocurile și trezoreria disponibilă).
Companiile respective au ajuns în această situație din cauza investițiilor proaste, profiturilor inferioare (2,2% pe parcursul anului 2017), gradului de îndatorare ridicat (91% la finalul anului 2017) și a distribuirii accelerate a dividendelor în ultimii doi ani. Firmele mari, care înregistrează venituri peste 1.000.000€, au raportat un capital de lucru pozitiv în ultimul an, care poate fi finanțat datorită marjelor superioare de profit (4% pe parcursul anului 2017) și gradului scăzut de îndatorare (44% la finalul anului 2017).
Tabelul 1: Capitalul de lucru în funcție de venit
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date prelucrate de către autor
Graficul 1: Capitalul de lucru în funcție de venit
Capitalul de lucru
în funcție de regiune
Analizând valorile capitalului de lucru în funcție de sediul social al companiilor active în România, observăm că apropierea de Est este corelată cu pierderea independenței financiare. Astfel, companiile din S și S–E înregistrează un grad de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin activele circulante de sub 90%, acestea înregistrând cel mai ridicat nivel al dependenței de creditori (bănci, furnizori, stat).
Regiunile pe axul diagonal (S–V, Centru, N–E) înregistrează un capital de lucru aproape de zero, fiind vulnerabile la materializarea șocurilor pe termen scurt (neîncasarea creanțelor, vânzarea mai lentă a stocurilor, perisarea ori volatilitatea prețurilor acestora din urmă). În schimb, companiile din V și N–V înregistrează un capital de lucru în creștere, acestea înregistrând cel mai ridicat nivel de imunitate în contextul următoarei recesiuni din perspective capacității de autofinanțare pe termen scurt.
Tabelul 2: Top 5 județe în funcție de lichiditatea curentă
Graficul 2: Lichiditatea curentă a companiilor în funcție de regiune
Capitalul de lucru
în funcție de anul înregistrării
Analizând valorile capitalului de lucru în funcție de anul înmatriculării companiilor active în România, observăm că doar firmele înființate înainte de anul 2000 (doar 20% din companiile active) înregistrează un capital de lucru pozitiv, în timp ce firmele mai recent înființate înregistrează un capital de lucru negativ și o presiune superioară asupra lichidității pe termen scurt. Graficul următor ilustrează foarte clar faptul că vârsta și maturitatea companiilor active în România este direct corelată cu capacitatea de autofinanțare și independența financiară a acestora.
Firmele care nu au trecut prin criza financiară anterioară (cele înființate după anul 2010, respectiv jumătate din companiile active în România), și-au pierdut deja independența financiară…
Și încă nu au trecut printr-o recesiune…
Graficul 3: Capitalul de lucru în funcție de anul înregistrării companiilor active în România
Graficul 4: Lichiditatea curentă în funcție de sector
