Trenduri pe termen lung și evoluții pe termen scurt
În articolul anterior am analizat evoluția veniturilor companiilor active în România în ultimul deceniu. Analiza trendurilor pe termen lung arată foarte clar câteva direcții importante: înlocuirea graduală a comerțului tradițional (prin standuri, chioșcuri sau piețele clasice) în contextul extinderii marilor supermarketuri și lanțuri internaționale de retail; dezvoltarea comerțului online și extinderea echipamentelor de comunicații (telefoanele mobile tip smartphone), ceea ce lovește puternic industria presei scrise; oportunități de creștere profitabilă ale sectoarelor de asistență spitalicească (azile de bătrâni) sau servicii stomatologice; îngenuncherea industriei de textile pe întreg lanțul (producție, distribuție, retail); deschiderea companiilor la externalizarea serviciilor suport sau care nu au legătură directă cu activitatea de bază (ex: call center, leasing de personal pentru proiecte pe termen scurt); probleme generalizate (pe termen lung și pe termen scurt) în sectorul construcțiilor de drumuri și autostrăzi din cauza investițiilor publice în infrastructură care sunt la minimul ultimului deceniu ca și procent în PIBPIB Produs Intern Brut. Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri).
În acest articol mi-am propus să analizez evoluția profitabilității companiilor active în România, prin evidențierea evoluțiilor pe termen scurt (rezultatul net din anul 2017) și a trendurilor pe termen lung (dinamica rezultatului net în ultimul deceniu). Pentru a filtra sectoarele reprezentative, au fost aplicate următoarele filtre:
01
Au fost considerate doar sectoarele care au cel puțin 100 de companii active și care înregistrează veniturilor consolidate de cel puțin 100 mil RON
02
Au fost eliminate sectoarele unde deviațiile extreme (creșteri / scăderi semnificative) au fost cauzate de ieșirea / înmatricularea unor companii importante.Pe de o parte, întreruperea activității unor companii importante poate cauza scăderea veniturilor înregistrate la nivel sectorial, deși firmele rămase raportează venituri în creștere (efectul de supraviețuire a fost eliminat). Pe de altă parte, înmatricularea unor companii mari (multinaționale) care înregistrează venituri semnificative din primul an poate determina creșterea veniturilor înregistrate la nivel sectorial, deși restul firmelor active rapoarteaza venituri în scădere (efectul de regenerare a fost eliminat).
Tabelele incluse în acest capitol surprind primele zece sectoare (CAENCAEN Clasificarea activităților din economia națională 4 cifre) care înregistrează cele mai mari pierderi / profituri pe parcursul anului 2017, în timp ce trendul pentru ultimul deceniu este analizat la nivel de industrie. Descarcă aici seria de timp cu evoluția veniturilor pentru toate cele 612 sectoare de activitate.
Analiza trendurilor pe termen scurt
Următoarele două tabele surprind primele zece sectoare care înregistrează cele mai mari profituri / pierderi raportate la nivelul cifrei de afaceri. Pe lângă aspectele evidențele privind distribuția sectorială a rezultatului net, aș dori să remarc câteva evoluții distincte:
- multe dintre sectoarele care înregistrează și cele mai mari scăderi ale veniturilor în ultimul deceniu (ex: Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor (-43%) sau Activități de editare a ziarelor (-66%)) înregistrează un nivel foarte ridicat al pierderilor pe parcursul anului 2017;
- un singur sector clasat în topul celor mai rapide creșteri ale veniturilor în ultimul deceniu (Activități de asistență medicală generală – unde cel mai des se întâlnesc în practică servicii oferite în cadrul azilurilor pentru bătrâni) înregistrează un profit net foarte ridicat în anul 2017, respectiv 21%;
- extinzând analiza pentru toate codurile CAEN (tehnică care se poate aplica folosind baza de date anexată acestui articol), aproape 40% din obiectele de activitate au înregistrat o scădere a veniturilor în anul 2017 comparativ cu anul anterior, 80% dintre ele raportând și profituri inferioare sau chiar pierderi. Pe de altă parte, din cele 60% de sectoare care au înregistrat o creștere a veniturilor, doar 52% au raportat profituri în creștere.
Aceste observații conduc la o concluzie foarte importantă pentru antreprenoriatul și mediul de afaceri activ în România: scăderea veniturilor este mai des cuplată cu deteriorarea profitabilității, în timp ce creșterea veniturilor este mai rar suprapusă cu îmbunătățirea profitabilității. Acest lucru se întâmplă din cauza efectului de levier, care este mai pronunțat în sens negativ (scăderea veniturilor cuplată cu deteriorarea profitabilității) decât în sens pozitiv (creșterea veniturilor cuplată cu îmbunătățirea profitabilității). Nu găsesc decât o singură explicație pentru acest fenomen: nivelul ridicat al cheltuielilor fixe! Aceasta înseamnă că firmele active în România sunt încărcate de o structură rigidă de cheltuieli fixe, ceea ce le determină să fie mai vulnerabile în perioada de recesiune (scăderea veniturilor) și să capteze mai lent efectele pozitive din expansiune (creșterea veniturilor). Cred că aceasta este cauza pentru prăbușirea rapidă a companiilor active în România în perioada de recesiune, și elasticitatea modestă a producției domestice în perioada de expansiune (ceea ce face ca avansul rapid al consumului să se reflecte în creșterea importurilor). Tocmai de aceea politicile fiscale pro-ciclice sunt dăunătoare mediului de afaceri din România.
Tabel 1: Top 10 sectoare cu cele mai mari pierderi pe parcursul anului 2017
Tabel 2: Top 10 sectoare cu cele mai mari profituri pe parcursul anului 2017
Analiza evoluțiilor pe termen lung – următorul grafic surprinde evoluția rezultatului net consolidat la nivel de industrie pentru ultimul deceniu. Se observă următoarele trenduri:
- cele mai mari scăderi ale profitabilității consolidate la nivel sectorial se înregistrează în construcții (unde profitul scade de la 8,2% (anul 2008) la 4% (anul 2017)) și poștă și telecomunicații (unde profitul scade de la 7,4% (anul 2008) la 4,3% (anul 2017)). Această dinamică este cauzată de problemele generalizate (pe termen lung și pe termen scurt) în sectorul construcțiilor de drumuri și autostrăzi, cu impact negativ asupra sectoarelor conexe (fabricarea betonului), din cauza investițiilor publice în infrastructură care sunt la minimul ultimului deceniu ca și procent în PIB;
- singurele sectoare care înregistrau profituri pozitive acum zece ani (2008) și au raportat pierderi în anul 2017 sunt industria extractivă (3,2% (2008) → -8,3% (2017)), fabricarea produselor textile (3,2% (2008) → -4,5% (2017)) și producția și furnizarea de energie electrică și termică (1,3% (2008) → -1,2% (2017)). Industria textilelor este îngenuncheată pe întreg lanțul (producție, distribuție, retail), care este distrusă de majorarea salariului minim pe economie, a cheltuielilor ridicate de transport, concurența externă și costurile de finanțare în creștere. Sectorul de producție și furnizare a energiei electrice și termice a fost afectat de volatilitatatea foarte mare a prețului din primul semestru al anului anterior, ceea ce a afectat negativ foarte mulți distribuitori care au fost prinși la mijloc în contracte cu preț fix la clientul final și variabil la furnizor;
- sectoarele care înregistrau cele mai mari pierderi acum zece ani, dar care au ajuns acum pe profit, sunt fabricarea substanțelor și produselor chimice (-4,2% (2008) → 6,1% (2017)), tranzacții imobiliare (-3,5% (2008) → 14% (2017)) și hoteluri și restaurante (-1,8% (2008) → 8,4% (2017));
- sectoarele care și-au dublat profitabilitatea în ultimul deceniu sunt activitățile de intermediere financiară, servicii prestate în special întreprinderilor (cu preponderență cele de consultanță), sănătate și asistență socială.
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, ONRC, date prelucrate de autor
Grafic 1: Evoluția rezultatului net 2008–2017
Abonează-te la newsletter și poți să descarci în format .xls datele prezentate în acest articol:JTVCZGxtX2dmX2Zvcm0lMjBkb3dubG9hZF9pZCUzRDc1ODclMjBnZl9hamF4JTNEJTIydHJ1ZSUyMiU1RA==Desigur, creșterea veniturilor și a profiturilor nu se reflectă implicit în plata unor taxe sau impozite mai mari, în condițiile unor schimbări fiscale importante în ultimii zece ani, precum și în contextul persistenței economiei subterane sau a practicilor de optimizare fiscală la limita legii. De aceea, în articolul următor voi analiza nivelul de sarcină fiscală aplicat mediului de afaceri în ultimii zece ani, în funcție de dimensiunea companiei și a sectorului de activitate. Scopul este acela de a vedea cine plătește taxe și impozite în România? O să fii surprins… Pe curând!
