Câteva dintre ideile pe care le-am expus în seara aceasta la Digi24, emisiunea Imparțial, moderată de Mariana Pop. De ce ar trebui să ne ingrijoreze evoluția bugetului public la Aprilie 2018:
- Deficitul fiscal se adâncește într-un ritm accelerat, de la 4,5 miliarde Lei în primele trei luni (Ianuarie–Martie), la 7,5 miliarde Lei în primele patru luni ale acestui an. Practic, într-o singură lună (Aprilie), s-au mai adăugat încă 3 miliarde Lei la deficitul fiscal, de două ori mai mult decat media lunară din primul trimestru. Este cel mai ridicat deficit fiscal din ultimii 5 ani!
- Care sunt cauzele:
- Veniturile cresc mai lent decat era preconizat (avem o problemă la colectarea TVA, deoarece veniturile aferente cresc doar cu 1,1%, în timp ce veniturile din comerțul cu amanuntul cresc cu aproape 8% în perioada analizată), ceea ce reflectă creșterea economiei subterane (corupție) și birocrația din aparatul public;
- Cheltuielile cresc cu 22%, mult mai accelerat decat nivelul prevazut în buget de 14% (salariile cresc cu 20%, iar ajutoarele sociale cu +11%). Statul alocă 73% din cheltuieli pe salarii, asistență socială și bunuri și servicii, în timp ce pentru investiții nu este alocat decât 5% din totalul cheltuielilor;
- Care sunt consecințele: în primul rând statul se îndatorează la costuri mai ridicate, pe povara generațiilor viitoare. Investitorii privesc cu ingrijorare aceste evoluții, ceea ce crește costul de finanțare al statului. Practic, cheltuielile cu dobânzile cresc cu 56%, de la 3,2 miliarde Lei în primele patru luni ale anului trecut, la aproape 5 miliarde Lei în aceeași perioadă a anului curent. Randamentul titlurilor de stat cu scadența pe 12 luni a crescut de la 0,73% (Mai 2017) la 2,69% (astăzi, 29 mai 2018).
- Problema (și mai gravă) este că toate aceste evoluții se suprapun cu stagnarea economiei (PIBPIB Produs Intern Brut. Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri)-ul din primul trimestru al acestui an este identic cu cel din trimestrul IV al anului trecut). Astfel, este posibil să asistăm la o continuare a subperformanței colectării veniturilor fiscale, deoarece acestea au fost bugetate având în vedere un avans al PIB-ului de 5,2%. De aceea, ca să putem plăti pensiile și salariile, statul va trebui să taie cheltuielile din alta parte… problema (si mai grava), este că nu prea are de unde, în condițiile în care investițiile publice sunt deja la minimul istoric ca si procent in PIB;
- Dacă nu se va reuși creșterea gradului de colectare a veniturilor fiscale (prin reducerea birocrației, reformarea ANAF, descurajarea corupției și combaterea economiei subterane) este foarte probabil să asistăm la noi taxe și, de ce nu, revenirea la impozitul progresiv… nota de plată!
