A. Care sunt aspectele pozitive. Ce merge bine și de ce?
Trebuie remarcat din capul locului faptul că soldul datoriilor fiscale declarate și restante (neplătite) înregistrează pentru prima dată o scădere, soldul înregistrat la ANAF la finalul anului 2025 fiind de 75,7 mld Lei, în scădere cu circa 8 mld Lei față de nivelul de la finalul anului precedent. Dinamica este remarcabilă, având în vedere o creștere a soldului datoriilor fiscale restante cu aproape 26 mld Lei în ultimii 5 ani (perioada 2020-2024) – vezi cifrele din graficul 1. În absolut fiecare an din ultimele două decenii (și probabil inclusiv în anii ’90, dar nu am identificat datele exacte), ANAF înregistra solduri în creștere pentru datoriile fiscale restante ale companiilor active în România… este probabil prima scădere semnificativă observată în ultimii 30 ani. Dinamica este impresionantă în condițiile în care rulajele comerciale ale companiilor au crescut cu circa 8% pe parcursul anului 2025 (inflație medie de 7,3% pe parcursul anului 2025 + creștere PIB real de 0,6%). Mai mult decât atât, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, creșterea taxelor și reducerea cheltuielilor din sectorul public, sentimentul de încredere în economie a scăzut iar dinamica consumului privat a intrat pe un trend descrescător, cauzând astfel o ușoară recesiune tehnică.
Graficul 1:
Datorii fiscale restante
Mld. Lei
Sursa: MFP, ANAF, calcule autor
Pe de altă parte, nu este vorba numai de scăderea soldului datoriilor fiscale restante, ci și de o creștere a veniturilor încasate la buget într-un ritm mai accelerat comparativ cu dinamica economiei, semn al diminuarii economiei subterane. Astfel:
- Încasările din TVA au crescut cu 16% anul trecut, de la 121 mld. Lei (2024) la 140 mld. Lei (2025), în condițiile în care inflația medie în 2025 a fost de 7,3%, consumul a stagnat (creștere de numai 0,2% pentru întreg anul, cu scădere între -2% și -4% pe ultimul trimestru) iar taxele au fost majorate doar în ultimele 4 luni din 2025 (august – decembrie)
- Impozitul pe venituri din salarii a crescut cu 20%, de la 49 mld Lei (2024) la 59 mld Lei (2025), în timp ce încasările din contribuții sociale au crescut cu 10%, deși salariul mediu a crescut doar cu 4,5% în sectorul privat în timp ce venitul mediu din sectorul public a scăzut cu -2% în 2025. Desigur, și eliminarea excepțiilor de facilități fiscale din IT, construcții sau agricultură au jucat un rol important, dar aspectul pozitiv este că impozitul pe venit și contribuțiile sociale se încasează mai eficient după toate aceste modificări, în acest context economic complicat, deci scade munca la negru
- Impozitul pe profit crește cu 14%, de la 36 mld Lei (2024) la 41 mld Lei (2025), în special pe fondul diminuarii pragului valoric pentru încadrarea companiilor la microîntreprinderi plătitoare de impozit pe venit, de la 500k eur (204) la 250k eur (2025), care este redus mai departe la 100k € începând cu 2026
- Veniturile publice totale pentru întreg anul 2025 se ridică la 34,7% din PIB, comparativ cu 32,7% în 2024 și o medie spre 30% în ultimele două decenii. De remarcat că veniturile publice sunt proiectate la 36,1% ca procent din PIB în 2026 conform ultimei variante a bugetului public adoptată recent.
ANAF a colectat veniturile bugetare nete în sumă de 511,65 mld Lei, ceea ce reprezintă:
- o creștere nominală cu 11,26%, în sume absolute cu 51,78 mld Lei, mai mult decât în anul 2024 (459,87 mld Lei);
- un grad de realizare de 100,45% a programului de încasări venituri bugetare, respectiv un plus de 2,32 mld Lei.
Volumul obligațiilor fiscale declarate a înregistrat o creștere cu 13,81% față de anul anterior, respectiv 551,98 mld Lei în 2025 față de 485 mld Lei în anul 2024. Evoluția favorabilă a încasărilor din impozit pe venit (119,99% indice nominal) a fost determinată de avansul încasărilor din impozitul pe dividende și de eliminarea facilităților fiscale acordate anterior anumitor sectoare economice (sectorul IT, construcții și domeniul agroalimentar conform prevederilor OUG nr.156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025).
Încasările nete din TVA au însumat 116,64 mld Lei, marcând o creștere de 12,06% în condițiile în care TVA restituită în perioada analizată din 2025 a fost de 33,50 mld Lei (cu 3,31 mld Lei mai mult decât în anul 2024, când s-au restituit 30,19 mld Lei). Se remarcă o accelerare a dinamicii încasărilor în a doua parte a anului, pe fondul digitalizării (e-Factura) și al modificărilor cotelor de TVA, măsuri care au început să producă efecte majore în semestrul al II-lea.
Încep să se vadă efectele pozitive ale implementării sistemului e-Factura și analizele de risc privind neconformarea fiscală (deviațiile companiilor față de mediana concurenților), constrângerea privind înstrăinarea părților sociale din companie către alți acționari dacă firma raportează datorii fiscale restante sau condiționarea eșalonărilor fiscale de asumarea unor garanții personale ale acționarului majoritar prin contractul de fidejusiune dacă sumele restante depășesc 400k Lei.
B. Care sunt aspectele negative. Unde sunt vulnerabilitățile și ce trebuie îmbunătățit?
Analizând obiectiv datele privind distribuția soldului datoriilor fiscale restante, am remarcat 5 provocări structurale în anumite sectoare sau direcții cheie.
① Tendința este bună, ritmul trebuie accelerat.
România mai are mult de recuperat din perspectiva reducerii creanțelor fiscale restante față de media UE. Astfel, datoriile fiscale restante reprezintă circa 4% din PIB în cazul României, comparativ cu 2,5% media din țările europene. Țara noastră nu este un outlier extrem (Italia înregistrând cel mai ridicat nivel de aproape 5% din PIB), dar rămânem totuși în partea superioară a distribuției UE (țări precum Germania sau Franța raportează niveluri sub 2%).
② Supraconcentrare în rândul companiilor mari și al firmelor de stat.
Este clar că companiile de stat reprezintă, în continuare, un contributor negativ important în economie din perspectiva datoriilor fiscale neachitate. Din soldul de 75,7 mld Lei, două treimi provin doar din cei mai mari 1000 de restanțieri (47 mld Lei), din care 17,2 mld Lei (22% din total datorii fiscale restante) provin de la companiile de stat – vezi cifrele din grafic 2. În această zonă este clar că sunt necesare reforme semnificative pentru restructurarea companiilor de stat cu pierderi consecutive pentru foarte mulți ani și situația nu poate continua așa la nesfârșit.
Graficul 2:
Datorii fiscale restante (dec. 2025)
Mld. Lei
Sursa: MFP, ANAF, calcule autor
③ Șansele de recuperare.
Atenție, doar 10 mld Lei din cele 75 mld datorii fiscale restante provin de la companii în funcțiune, restul sunt fie în faliment (38 mld ) sau insolvență (27 mld), cu șanse reduse de recuperare – vezi cifrele din grafic 3. În condițiile în care 87% din soldul datoriilor fiscale restante provine de la firme care nu mai sunt în funcțiune, este clar că sunt necesare măsuri de prevenire a acumularii debitelor restante, inclusiv prin îmbunătățiri aduse la legea insolvenței, semnale timpurii de avertizare al riscului de insolvență și orice măsură de constrângere pentru creșterea șanselor de recuperare (precum este cea recent implementată privind impunerea de garanții suplimentare și contract fideiusiune din partea acționarilor majoritari în cadrul firmelor cu datorii fiscale restante peste 400k Lei).
Graficul 3:
Distribuție datorii fiscale restante (dec. 2025) în funcție de status funcționare debitor
Sursa: MFP, ANAF, calcule autor
④ Probleme în sectoare cheie și unde este marele evaziune.
Analizând cifrele din graficele 4 și 5, unde vedem top industrii sau sectoare unde se înregistrează preponderent cele mai mari datorii fiscale restante, este clar că fenomenul este concentrat în anumite activități cheie precum construcții (în special rezidențiale), industria alimentară și produse de consum (în special fabricarea tutunului), transporturi (în special activitatea ineficientă de la CFR sau alte companii de stat precum Metrorex, RATB sau Tarom, care ar înregistra restante mult mai mari în lipsa subvențiilor primite), comerț cu amănuntul (în special al carburanților sau traderi de energie electrică) sau distribuție (fructe, legume, cereale). Sunt multe companii private care fac marele evaziune de TVA – import și distribuție de alcool, tutun, traderi de energie (privește lista top 100 restanțieri și este evident numai după numele companiilor). Aici soluția unică este taxarea inversă (TVA plătit o singură dată la final pe lanțul economic) combinată cu TVA split (suma de TVA plătită într-un cont separat unde statul are acces necondiționat).
Graficul 4:
Top 5 industrii cu datorii fiscale restante (mld. Lei, dec. 2025)
Mld. Lei
Sursa: MFP, ANAF, calcule autor
Graficul 5:
Top 5 sectoare cu datorii fiscale restante (mld. Lei, dec. 2025)
Mld. Lei
Sursa: MFP, ANAF, calcule autor
⑤ Vechimea creanțelor fiscale restante, în condițiile în care circa 75% din soldul total de recuperat are o vechime mai mare de 3 ani.
O soluție potențială este stabilirea unui termen limită de timp până la care aceste creanțe sunt gestionate de ANAF (ex: 3 ani), prin care se trasează o linie roșie după care trebuie gândite acțiuni sau mecanisme diferite, cel puțin pentru debitele care depășesc un anumit prag. Dacă ANAF nu reușește recuperarea creanțelor în acest termen, trebuie identificate soluții legislative prin care se pot vinde creanțele fiscale unor fonduri de investiții specializate în restructurare (turnaround), care pot transforma aceste datorii în acțiuni pe un orizont de 3-5 ani. Între timp, fondurile de investiții specializate numesc oameni cheie în firmele de stat (administrator, director financiar, audit, contabilitate etc.), fac curățenie generală (transparență, procese și oameni noi, KPI etc.), înlocuiesc consiliile de administrație și managementul numit politic, le eficientizează și apoi le listează la BVB (transparență și guvernanță corporativă).
