Contextul economic actual al României este marcat de o provocare majoră pe două planuri: deficitul fiscal cuplat cu cel comercial. Pe de o parte, statul a cheltuit cu aproape 30% mai mult decât a încasat în 2024 iar consolidarea fiscală rămâne cea mai importantă provocare macroeconomică a României în acest an. Astfel, cifrele la primele 7 luni din acest an indică o creștere a deficitului cu 5 miliarde Lei, de la 71 mld (ian-iulie 2024) până la 76 mld (ian – iulie 2025). Aceasta determină creșterea datoriei publice și a presiunilor pentru noi majorări de taxe și impozite, cu efecte directe sau indirecte asupra majorității companiilor și a segmentelor sociale din populație. Pe de altă parte, deficitul comercial rămâne o provocare structurală majoră a țării noastre, România fiind singura țară din UE unde exporturile reprezintă mai puțin de 90% din importuri. Perpetuarea acestei situații crește presiunea pe majorarea inflației și a dobânzilor aferente creditelor, precum și pierderea de valoare adăugată potențială care se poate genera în România, reducând puterea de atragere a forței de muncă și a susținerii de creșteri salariale neinflaționiste. În acest context, este foarte important să înțelegem care sunt industriile, sectoarele și companiile cu cea mai mare contribuție la bugetul public, prin impozitele și taxele plătite.
Metodologie
Această secțiune detaliază metodologia de contribuție fiscală (taxele, accizele și impozitele plătite) pe 2024:
- Contribuția la TVA, aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuieli cu mărfuri, materii prime și prestații externe. Limitările acestui calcul se referă la imposibilitatea de a determina ponderea exporturilor și importurilor realizate de aceste companii în perioada analizată, precum și regimul TVA al achizițiilor / vânzărilor extra-comunitare
- Impozitul pe profit și/sau cifra afaceri, calculat ca diferență dintre profitul brut și profitul net, deoarece reflectă implicit impactul veniturilor neimpozabile, cheltuielilor nedeductibile precum și a altor deduceri de sponsorizări sau donații din baza impozabilă
- Impozitul pe venitul angajaților și contribuțiile sociale aferente contractelor de muncă, având în vedere cheltuielile de personal înregistrate de companii în contul de profit și pierdere din fiecare an din perioada analizată.
- Accizele plătite conform normelor în vigoare pentru perioada analizată au fost distribuite în funcție de sursă (alcool, tutun, combustibil, jocuri de noroc etc) în funcție de cota de piață a companiilor din industria respectivă, având în vedere cotele de accize pentru fiecare produs / serviciu în parte.
Impactul fiscal al marilor contribuitori
Astfel, analizând distribuția veniturilor publice în funcție de industria de proveniență a companiilor contributoare, 78% din veniturile publice încasate la bugetul de stat în anul 2024 provin de la firmele active în primele 10 industrii detaliate în graficul următor, diferența de 22% provenind din restul celorlalte 13 industrii. Aproape jumătate din veniturile statului sunt generate de companiile active în comerț cu ridicata și distribuție (16%), retail (12%), construcții (11%), industria de mașini și echipamente (7%) și producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și ape (7%).
Graficul 1:
Pondere venituri fiscale în funcție de industrie (2024)
Veniturile publice încasate de statul român sunt concentrate și la nivel de activități specifice, dacă granulăm contribuțiile în funcție de codul CAEN principal. Astfel, primele 10 sectoare contributoare la bugetul public generează aproape 45% din veniturile publice încasate pe parcursul anului 2024. Sectorul cu cea mai mare contribuție este comerțul cu ridicata al produselor din tutun (8,9%), urmat de retailul carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (8,6%), contribuțiile semnificative ale celor două sectoare fiind datorate în special accizelor aplicate produselor comercializate.
Tabelul 1:
Pondere în veniturile publice (2024)
De remarcat că veniturile publice sunt concentrate și în rândul marilor companii. Astfel, analizând datele pentru toate companiile active în România pe parcursul anului 2024, cele 1.064 firme cu venituri > 50 milioane euro concentrează aproape 45% din cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România, o treime din profitul net realizat și aproape 42% din impozitul pe profit plătit (15 mld din totalul de 36,92 mld Lei impozit profit plătit de toate companiile active în România). Confirm cifrelor din tabelul următor, încasările la buget din impozitul pe profit aferent companiilor cu venituri peste 50 milioane euro au crescut cu numai 0,34 mld Lei (efectul marginal izolat al IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri), de la 14.34 mld Lei (2023) până la 15.08 mld Lei (2024), pe fondul scăderii profitabilității companiilor respective și a diminuării veniturilor (pragul minim de taxare se aplică la o bază mai mică).
Tabelul 2:
Profitabilitatea și impozitul pe profit pentru companiile active în România conform rezultatelor din 2024
Veniturile încasate la bugetul public sunt concentrate în rândul marilor companii, top 10 contributori generând venituri totale de 57,1 mld Lei pe parcursul anului 2024, aproape 11% din veniturile la buget. Dintre acestea, singurele companii cu o contribuție netă la bugetul public mai mare de 10% din eșantion sunt OMV Petrom SA cu un total de 15,05 mld Lei (12 mld taxe plătite în 2024, la care se adaugă și contribuțiile specific sectorului de aprox. 3 mld Lei și dividende distribuite către stat de circa 1 mld Lei), grupul British American Tobacco (11,47, singura companie din top 10 contribuabili care generează venituri în creștere la bugetul public în 2024 comparativ cu anul precedent), urmate apoi pe locul 3 de Rompetrol Rafinare cu circa 7 mld Lei (cifrele calculate însumează impozitele pe profit, dividend, contribuții sociale pentru angajați și accizele plătite de către consumatori și integrate în prețul final și contribuțiile specifice fiecărui sector în parte). De remarcat că aceste 3 companii sunt cei mai mari contribuabili la bugetul public pentru al doilea an consecutiv și mereu au fost în top 10 contribuabili în România în fiecare an din ultimul deceniu, reflectând rolul sistemic pe care îl au în economie și buget.
Graficul 2:
Contribuții fiscale totale
Sursa: situațiile financiare ale companiilor (MFP), calcule autor











