Se întâmplă fix, dar FIX cum am spus despre taxa de solidaritate: impozitarea cu minimum 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri peste 50 mil. € NU poate aduce venituri semnificative la bugetul public. Tandemul Ciolacu & Ciucă NU au vrut să înțeleagă, fiind încăpățânați cu acest mesaj populist cu „marile companii care nu plătesc impozit în România” sperând ei că o să prindă înaintea alegerilor. Portavocea loc Marcel Ioan Boloș preconiza venituri suplimentare la buget de 5 miliarde Lei. Eu am anunțat atunci că, în cel mai pozitiv scenariu, vor veni la buget 2,7 miliarde Lei (la jumătate), dar în realitate, în funcție de evoluția economiei, a puterii de cumpărare a consumatorilor și orientarea către alte segmente de firme care nu sunt afectate, veniturile adiționale aduse de această taxă pot fi extrem de mici.
Realitatea: taxa de solidaritate a generat numai 0,3 miliarde Lei venituri adiționale la buget (de 16 ori mai puțin decât estimează Ciolacu & Ciucă), iar alegerile care au urmat au dus la cel mai rușinos scor din istoria PSD – PNL (fiecare în parte sub 20%, cumulat prin Crin Antonescu sub 20%). Când economia bate populismul… Căutați pe Google „Iancu Guda taxa solidaritate” și o să vedeți opiniile mele de atunci…
Ce s-a întâmplat? Marile companii cu venituri > 50 mil. € contribuiau deja cu 45% din toate veniturile publice (contribuții muncă, CAS, CASS, impozit profit, TVA, accize etc.), doar 1096 firme din 690.000 aduceau la buget peste 200 mld Lei din cele 450 mld încasate de stat în 2023. Inclusiv pe componenta impozitului pe profit, aceste firme contribuiau cu 14,74 mld. Lei din cele 32 mld Lei impozit profit la buget în 2023 (vedeți primul tabel, celulele marcate cu galben). Ce s-a întâmplat în 2024? Aceste companii au contribuit cu 15,08 mld Lei, în creștere cu numai 0,3 miliarde Lei (vedeți tabelul 2). Exact cum am spus, această taxă se va transpune în preț, va distorsiona concurența, consumatorii se vor orienta către celelalte companii care nu cresc prețurile. Vedeți coloana din tabelul 2 cu cifre la 2024. Fix acest lucru s-a întâmplat: companiile cu venituri peste 100 mil. € au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 1,8% în 2024, iar cele cu venituri între 50–100 mil. € de -3.1%, în ciuda unei inflații medii pentru anul 2024 de 8%. Interesant, singura categorie de venituri unde s-a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri este segmentul 250–500k €, interval pentru care se aplică impozitul de 16% începând cu anul 2025 (având în vedere rulajele din 2024).
Tabelul 1:
Structura contribuției fiscale a companiilor în funcție de cifra de afaceri (2023)
Tabelul 2:
Evoluția impozitării și a cifrei de afaceri pe segmente de companii (2024)
Graficul 1:
Profitabilitatea netă a companiilor în funcție de cifra de afaceri, comparație 2023 vs. 2024
Concluzie: creșterea impozitării companiilor doar pentru anumite segmente de venituri distorsionează concurența în mediul de afaceri. Practic, taxele mai mari aplicate unei economii puternic dependente de consum, distribuție și retail, marcate tradițional cu marje mici de profit, determină invariabil scăderea veniturilor acestora, din cauza riscului de majorare a prețului (acolo unde este posibil în context concurențial sau legal), dar care nu poate fi absorbit de clienți, sau aceștia din urmă se orientează către celelalte segmente de companii care nu sunt taxate suplimentar. Efectul pe lanț poate duce la o scădere a profitabilității brute, din cauza scăderii veniturilor care nu mai acoperă costurile fixe. Pe cale de consecință, veniturile încasate la buget cresc foarte puțin pe segmentul de companii taxate suplimentar, iar concurența este distorsionată.
PSD pare că începe să înțeleagă puțină economie și propune acum o modificare a taxei de solidaritate puțin îmbunătățită: pragul minim să fie 0,5% din cifra de afaceri, și să se aplice la absolut toate companiile. Am explicat în altă postare de ce este greșită. Ideea poate fi marginal îmbunătățită cu înlocuirea cuvântului „alături de” (vor să adauge suplimentar peste impozitul de 16% pe profit) prin cuvântul „până la echivalentul pragului de” (adică mai bine ar fi să plătești maximul dintre 0,5% pe cifra de afaceri sau impozitul pe profit 16%). În orice caz, vă spun eu cea mai bună variantă: să o scoată complet și să își facă treaba ANAF: acolo unde nu se plătește impozitul corect pe profit, să se intervină punctual, chirurgical. În caz contrar, prin traducere, această taxă este o dovadă a incompetenței de a calcula și se impune un prag minim „pentru toată lumea” pentru că noi, statul, nu știm să ne facem treaba! Acesta este adevărul. Când economia bate populismul…
