Avem programul de guvernare pentru următorii 3 ani: dacă se implementează tot ce este acolo, avem cel mai amplu pachet de reformă a statului după 1989. Textul complet are 91 de pagini. Am parcurs întreg programul și evaluat impactul celor mai importante măsuri, peste 90% din impact vine din ceea ce am evidențiat mai jos.
Mă bucur să văd că multe din ideile propuse de mine sunt incluse, sper că se vor implementa. Alte măsuri lipsesc și unele consider că trebuie îmbunătățite. Unele nu cred că sunt bune, în forma actuală. Dar, per total, programul este bun și implică cea mai dură reformă din administrația publică de până acum. Totul este să se implementeze tăierile de cheltuieli (sunt în viitor), pentru că taxele sunt acum și imediate. Cele mai importante măsuri sunt listate mai departe, iar apoi concluziile mele și evaluarea impactului: cine suportă nota de plată?
Cum intenționează viitorul Guvern să își mărească veniturile:
- Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
- Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale. „Consumatorul poate limita frauda fiscală prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spre vânzare”, arată documentul;
- Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);
- Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
- Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
- Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (Airbnb, Booking, platforme naționale, etc.);
- Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, TikTok, YouTube, etc.);
- Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
- Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;
- Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată.
Creșteri de taxe
- Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
- Creștere accize cu 10%;
- Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 Lei;
- Creștere impozit pe dividende și profit la 16%;
- Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară);
- Creștere valorii pentru taxa de rovignetă
- „Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat;
- Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);
- Listarea la bursă a mai multor companii de stat.
Reforma administrației publice centrale
- Calculul corect al personalului. Reducerea cu 20% a angajaților;
- Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;
- Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor.
Alte măsuri
- Reducere perioadei de șomaj;
- Reglementarea acordării concediilor medicale;
- Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate;
- Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;
- Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;
- Utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operațiunilor de control;
- Teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal.
Concluziile mele
Evitarea măsurilor proaste:
Nu se aplică taxa de solidaritate (taxarea excesivă a salariilor peste 10.000 Lei), majorarea generalizată a TVA (nu ar fi funcționat în lipsa taxării inverse), nu crește impozitul pe profit la 19% și nici măsura de impozitare a tuturor tranzacțiilor bancare.
Echilibru dureros
„Toată lumea plătește”: am cuantificat impactul la buget în linii mari: Sectorul public -43 miliarde Lei (fără listările one-off de companii de stat care pot aduce 11 miliarde Lei / an) / Evazioniștii (cel puțin 24 mld. Lei, poate chiar mai mult) / Sectorul privat (circa 21 mld. Lei). Vedeți tabelul ilustrat în culorile tricolorului. Statul înghite 54% din nota de plată. Evazioniștii 24% (poate chiar mai mult). Sectorul privat maximum 20%. Dureros, dar echitabil. Estimarea efectelor la buget și împărțirea notei de plată (cine suportă aceste reforme și taxe) este centralizată în tabelul de mai jos.
| Sector | Măsura | Impact bugetar (mld. Lei) | Total |
|---|---|---|---|
| Public | Reducere cheltuieli salarii -20% | 3,240 | 54 |
| Public | Listare companii publice | 1,100 | |
| Public | Companii de stat cu pierderi | 250 | |
| Public | Plafonare pensii și salarii 5% | 833 | |
| Evaziune | Criminalizarea evaziunii fiscale | 2,405 | 24 |
| Evaziune | Instrument de identificare a evaziunii (aplicație în parteneriat cu populația) | ||
| Evaziune | Scannere (Port Constanța, vămi) | ||
| Evaziune | Taxare social media, cripto, operatori străini (comerț electronic, aerian, etc.) | ||
| Privat | TVA majorat HoReCa +10% | 320 | 21 |
| Privat | TVA majorat imobiliare +10% | 359 | |
| Privat | Impozit dividend +6% | 540 | |
| Privat | Taxare jocuri de noroc +10% | 130 | |
| Privat | Majorarea accizei +10% | 460 | |
| Privat | CASS pensii > 4000 Lei: 10% diferență | 333 |
Nu îmi plac toate măsurile, voi suferi și eu personal.
Ce cred că lipsește? Consider că „taxa pe stâlp” și 1% din cifra de afaceri a marilor companii trebuie eliminate (descurajează marile investiții, am explicat deseori în multe analize și articole), sau creșterea impozitării pe câștigurile din piața de capital (consider că populația trebuie încurajată să investească la bursă … dar, din nou, se creează precedente și excepții care vor inflama spiritele pentru alte sectoare). Personal voi plăti mai multe zeci de mii de euro din impozitarea suplimentară a companiilor (în special impozit pe dividend), dar, asta este. Trebuie să plătim cu toții. Cred că trebuie insistat mai mult la ANAF cu eficientizarea colectării restanțelor fiscal (sume declarate necolectate), nu văd măsura propusă de cesiune creanțe fiscale la 3 ani de vechime (măsură implementată cu succes în Polonia).
Ce am propus și este corect că se pune accent insistent:
- Reducerea costurilor totale cu salarii în sectorul public cu 20%, fix cât am gândit și eu. De departe cea mai dură reformă (impact 32 mld Lei / an). Mixul de măsuri este complex: local (evaluarea tuturor primăriilor și UAT-urilor, în special acolo unde veniturile nu acoperă salariile, eliminare funcții în primării în funcție de număr locuitori). Înghețare angajări, eliminare cumul pensie și salariu, plafonare salarii, eliminare sporuri. Urmează proteste masive susținute de sindicaliști care trăiesc în trecut! Coaliția de guvernare trebuie susținută în opinia publică pentru această reformă profundă!
- Eliminare sinecuri și câștiguri nesimțite în sectorul public prin plafonare (salariul Președintelui sau multiplu salarii minime / brute), evaluarea tuturor consiliilor de administrație și managementul companiilor de stat. Închiderea firmelor de stat cu pierderi care nu mai pot fi restructurate (curățenie și decăpușnare). Aceste extreme frustrează populația și erodează încrederea în instituții și clasa politică.
- Accent masiv pe reducerea evaziunii: investiții scanare performante la vamă și portul Constanța, criminalizarea evaziunii fiscale (nu mai poți părăsi țara când ești în stare de cercetare) și înăsprirea pedepselor (se lasă cu pușcărie și executarea averii personale deoarece este penal prin criminalizare). Inclusiv implicarea populației prin instrumente digitale pentru depistarea și raportarea evazionistilor în timp real (cred că va fi ceva similar cu aplicația din Grecia cu scanare bonurilor emise de casele de marcat).
- Simplificare TVA (doar două cote, vezi HoReCa sau Imobiliare) și creșterea taxării jocurilor de noroc.
Măsuri aparent injuste dar care sunt necesare pe termen mediu-lung
- Impozitarea dividendelor la 16% (sufăr și eu foarte mult aici), se revine astfel la cota din 2016. Cumulat profitul brut este taxat circa 30% (16% impozit profit + 16% × 0,84 impozit dividend), cu circa 50% mai puțin decât media europeană (unde impozitul cumulat pe capital este 48%) și cu 30% mai puțin decât taxarea muncii (42% din salariul brut este taxat). Este necesară pentru reducerea diferenței dintre taxarea salariaților și taxarea companiilor, reducând astfel polarizarea societății între salariați (muncă) și companii (antreprenori). Implicit, se stimulează reinvestirea profitului (chiar dacă pe termen scurt se vor scoate multe dividende). Ce cred că mai este necesar aici este completarea cu măsuri compensatorii pozitive pentru reducerea impozitului pe profit atunci când este reinvestit !
- CASS de 10% aplicat pe diferența care depășește 4000 Lei net la pensie. În majoritatea țărilor din lume pensionarii cotizează pentru sănătate, deoarece beneficiază cel mai mult de aceste servicii. Doar pensiile mari contribuie (ex.: pensie 5000 Lei – 4000 Lei × 10% = 100 Lei contribuție). În acest fel sunt taxate suplimentar și pensiile mari (multe dintre ele speciale).
