Aceasta înseamnă că avem un nivel foarte scăzut de captare al creșterii economice. Cred că principala cauza nu este referitoare la taxele mici (România a avut diferite taxe importante la un nivel mai mare în ultimul deceniu, dar problema a fost aceeași), ci mai degrabă economia subterană (corupția, evaziunea fiscală, munca la negru). În 2010, România și Bulgaria înregistrau un rezultat relativ similar din perspectiva ponderii veniturilor publice în PIBPIB Produs Intern Brut. Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri), respectiv 33,1% în cazul României și 33,2% Bulgaria. De atunci, Bulgaria a crescut procentul colectarii la 38,3%, în timp ce România a scazut la 31%.
Ce s-a întâmplat între timp?
Bulgaria a înregistrat progrese semnificative din perspectiva combaterii evaziunii fiscale, în special prin îmbunătățirea gradului de colectare al TVA prin digitalizarea administrației fiscale. Cele 7pp (puncte procentuale) suplimentare din PIB înseamnă aproximativ 70 mld. Lei venituri publice adiționale, comparativ cu un deficit public de 48 mld. Lei raportat în 2019. Astfel, doar prin colectarea veniturilor publice la un nivel similar cu cel din Bulgaria (al doilea cel mai scăzut din UE), România ar fi înregistrat un excedent fiscal de cel putin 2% din PIB în 2019 (primul din ultimele trei decenii) la același nivel al cheltuielilor publice.
Ce se puteau face cu venituri adiționale de 70 mld. Lei în plus?
Simplu, triplam investițiile publice! Practic, aceste resurse se puteau orienta către autostrăzi (cel putin 1.000 km / an), educație (cel puțin 100 de școli noi), sănătate (cel puțin 50 de spitale noi) sau sport (cel putin 50 de centre sportive complexe, care să integreze o arie extinsă de activități sportive, de la înot, atletism, fotbal, baschet, handbal, etc.). O țără educată, sănătoasă și cu mobilitate foarte mare poate fi competitivă!
