Veniturile fiscale au crescut doar cu 25% în perioada analizată, de la 114 mld. Lei (2012) la 143 mld. Lei (2018), în timp ce veniturile totale au crescut cu 53%, de la 193 mld. Lei (2012) la 295 mld. Lei (2018). Aceasta înseamnă că fiscalizăm foarte puțin din creșterea economică (din cauza economiei subterane estimate la 30% din PIBPIB Produs Intern Brut. Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri)), în timp ce veniturile publice cresc din surse temporare (dividende de la companiile de stat, sume primite de la UE în cadrul programului de convergență sau prefinanțări europene). Aceasta arată un lucru foarte dureros: modelul de creștere economică al României este bazat de consum (orientat către importuri), în contextul unei economii cu evaziune fiscală foarte ridicată!
Din aceasta analiză simplă, propun un obiectiv care să stea în centrul unei strategii naționale pe următorii zece ani: încurajarea competitivității antreprenoriatului românesc pentru dezvoltarea unui model de creștere bazat pe export și producție internă, cu o economie subterană care să nu depășească 15% din PIB. Aceasta ar trebui să fie preocuparea guvernanților pentru următorii zece ani: dezvoltarea mediului de afaceri și reducerea economiei subterane prin reforme structurale!
