Aceasta reflectă supraîncrederea și optimismul companiilor, care alimentează aprovizionarea și producția pe stoc în așteptarea creșterii cererii și a vânzărilor. Entuziasmul exacerbat este readus la realitate prin „dușul rece” al recesiunii, care cauzează prăbușirea încrederii, accesul dificil la finanțare și vânzarea de pe stoc pentru a genera lichiditate. Astfel, companiile își redus dramatic stocurile, și trec rapid de la supraîncredere la panică generalizată. Relansarea economică prin reinstaurarea încrederii este lentă și greoaie, de aceea stocurile și veniturile companiilor își revin împreună timid și în expectativă (prima dată se observă creșterea cererii, care este urmată apoi de avansul stocurilor). Această perioadă (observată în ultimul deceniu în România între 2011–2015) este marcată de precauție!
Oare anul 2019 va fi asemănător cu 2009?