România este singura țară din UE care a înregistrat în permanență venituri publice inferioare cheltuielilor publice, raportând practic în fiecare an după 1990 deficite fiscale care au contribuit la creșterea exponențială a datoriei publice. De asemenea, Romania a înregistrat aproape în fiecare an un grad de colectare extrem de redus al veniturilor publice, pe fondul economiei subterane ridicate.
Practic, veniturile publice nu au depășit niciodată 31% din PIBPIB Produs Intern Brut. Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri), în condițiile în care media la nivelul UE a fost mereu aproape de 40%. În acest context, proiectarea veniturilor publice la 34% din PIB pe parcursul anului 2024 pare cel puțin optimistă, mai ales în lipsa unor reforme structurale profunde care să contribuie la această creștere. Pentru ca acest nivel să fie atins, ar trebui să înregistrăm trei condiții improbabil de obținut în același timp – creștere economică reală cu 3,4% (față de 2% în 2023), inflație medie de 6% (față de 10,5% în 2023) și conformarea populației și a companiilor prin plata integrală a tuturor taxelor și impozitelor majorate (deși povara fiscală majorată este semnificativă).
Rămâne întrebarea la care o să găsim răspunsul (sau explicația eșecului fiscal) pe parcursul anului 2024 – cum putem accelera creșterea economică, reduce inflația și crește gradul de colectare, într-o economie dependentă de consum dar care înregistrează creșteri semnificative de taxe și o temporare consistentă a consumului?
Cifre exacte ilustrate în graficul următor:
Sursa: INSINS Institutul Național de Statistică, BNRBNR Banca Națională a României