Comerț cu ridicata și distribuție (14,9%), construcții ( 14,8%), tranzacții imobiliare (8,2%), comerț cu amănuntul (8,2%), industria de mașini și echipamente (6%)?
Acest lucru nu este deloc bun, deoarece:
- 13,4% din totalul creditelor acordate de sectorul bancar este orientat către sectorul construcțiilor, comparativ cu nivelul maxim înregistrat în anul 2009, respectiv 17,7%. În ciuda acestui fapt, ponderea construcțiilor în formarea PIBPIB Produs Intern Brut. Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri) ese de 6%, de 2,3 ori mai mică comparativ cu ponderea creditului bancar. Deci, sectorul construcțiilor este supracreditat prin comparație cu aportul acestuia la formarea PIB, ceea ce reflectă implicit un risc superior raportat la valoarea adăugată a sectorului construcțiilor comparativ cu alte sectoare;
- Aproximativ 160.000 din cele 500.000 de companii active în România își desfășoară activitatea în sectorul consumului cu ridicata (distribuție) sau amănuntul (retail). Deloc întâmplator, firmele active în aceste două sectoare concentrează un sfert din totalul datoriilor contractate la nivelul mediului de afaceri. PIB-ul țării noastre din ultimii 25 de ani este format în proporție de 73% din consum, ceea ce reflectă că modelul de creștere economică este bazat pe consum. De ce nu este bine acest lucru? Pur și simplu pentru că nu producem la nivelul consumului, ceea ce induce multă prociclicitate (volatilitate) companiilor active în acest sector. Practic, firmele active în comerțul cu amănuntul și ridicata (aproximativ o treime din companiile active în România!), o duc bine în etapa de expansiune, și au reale probleme în etapa de recesiune, ceea ce se reflectă într-un comportament de plată volatil către creditori (furnizori, bănci, stat — în ordinea aceasta!).
