Iancu Guda

valoarea activelor nete gestionate de Pilonul II a ajuns aproape de 10 mld. € (din care 7,7 mld. € reprezintă contribuții virate), în condițiile în care randamentul mediu anualizat de la momentul lansării este de 8,43?

Scris la

Modificările aduse mecanismului de funcționare al pensiilor private din Pilonul II indică intenția de compromitere a funcționării administratorilor fondurilor respective, deoarece:

  • solicitările de capital pentru Pilonul II sunt nejustificate în lipsa unui risc substanțial, în contextul unui mandat conservator (aproximativ 70% din fonduri fiind orientate către obligațiuni și piața monetară). Astfel, majoritatea banilor din pensiile private sunt plasați în titluri de stat, ceea ce înseamnă că riscul plasamentului este riscul statului, același organism care solicita capital suplimentar pentru riscul aferent (unde este logica?!);
  • deși fondul de Pilon III are un grad de risc investițional mai ridicat decât Pilonul II, cerințele de capital extreme sunt puse asupra Pilonului II, ceea ce nu reflectă fundamentele economice de bază (solicitările de capital suplimentar sunt corelate întotdeauna cu riscul suplimentar);
  • cerințele de capital (de până la 10%) fac funcționarea fondurilor de pensii private neviabilă economic. Spre comparație, la nivelul Uniunii Europene, prin regulamentul 575/2013, indicatorul similar pentru industria bancară (efectul de levier calculat prin raportarea capitalului la active) este de 3%. Deci, pentru fondurile de pensii, cerințele de capital sunt de peste 3 ori mai mari… ceea ce nu face sens având în vedere grandul de risc mai redus;
  • scad drastic comisioanele de administrare, deoarece un randament mai mare peste rata inflației se va taxa exponențial (administratorii performanți vor fi taxați suplimentar, ceea ce nu are logică). Suplimentarea de capital la nivelul tuturor administratorilor de pensii private este estimată la aproximativ 1 miliard de euro (în condițiile în care activele gestionate sunt aproape de 10 miliarde €), o sumă imensă având în vedere randamentul final net de administrare (după plată cheltuielilor operaționale și a taxelor aferente) de maxim 3%;
  • în realitate, mutarea banilor la Pilonul I de la Pilonul II nu are sens, fiind vorba despre bani privați și sisteme de pensii diferite. Astfel, sumele acumulate până acum în Pilonul II aparțin persoanelor care au contribuit prin cotizațiile lunare, în timp ce transferul acestora către Pilonul I implică redistribuirea automată pentru plata pensiilor actuale ale celor care sunt pensionați în momentul de față.

Astfel, cu active nete cumulate de peste 10,4 mld. €, fondurile de pensii private (Pilonul II + III) sunt cel mai important investitor instituțional din România, asigurând cca. 15% din lichiditatea BVB și deținând aproape 20% din titlurile de stat ale României. Cred că continuarea Pilonului ÎI este esențială pentru dezvoltarea României și a pieței de capital locale, deoarece comportamentul investițional al fondurilor de pensii este stabilizator și anti-ciclic. Toate aceste măsuri sunt nejustificate economic, și periclitează serios șansele promovării BVB la statutul de piață emergentă. Mai simplu spus, subminarea dezvoltării Pilonului II înseamnă subminarea dezvoltării companiilor active în România, din cauza volatilității pieței financiare pe etapele ciclului economic și descurajarea investițiilor pe termen lung din cauza resurselor de finanțare restrânse!

Evoluția contribuțiilor virate anual în Pilonul II (cifre exprimate în mld. €)