Predispoziția către autogospodărire, ajutorul social și majorarea salariilor în sectorul public tensionează foarte mult piața muncii din România.

Astfel, regiunile S–V și N–E înregistrează cel mai mare procent, respectiv peste 30%, în timp ce București–Ilfov înregistrează cel mai scăzut nivel, respectiv 21%.

Această contracție de 9% este cea mai accelerată din UE, fiind înregistrată și în contextul scăderii populației din România cu 4,8% (a doua cea mai scăzută din UE după Bulgaria, -5,5%), a îmbătrânirii populației, sporului natural negativ și natalității din ce în ce mai scăzute.

De 4 ori peste ponderea aceluiași segment din electoratul USR–Plus și dublu față de electoratul PNL.

Doar 14% dintre votanții care au ales pentru Viorica Dăncilă în turul I al alegerilor prezidențiale au studii superioare, de aproape 4 ori sub electoratul USR–Plus și la jumătate comparativ cu electoratul PNL.

Mai exact, 675.000 de români din diaspora au votat ieri, de 4 ori peste primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014, când au fost 160.065 de români din diaspora prezenți la vot. De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferențe mari de participare între turul unu și turul doi.

Într-o țară care strigă cu disperare după autostrăzi, investiții pentru renovarea școlilor sau spitalelor, aproape 70% din banii statului (veniturile publice) se duc pe salarii și ajutoare sociale, și doar 6% (de 11 ori mai puțin) pe investiții publice!

Această pondere de 70% este cea mai ridicată din UE și din România în ultimii 30 de ani. Creșterea este absolut nesustenabilă, din mai multe motive