Practic, majorarile planificate ale pensiilor nu pot fi suportate de catre bugetul actual, in lipsa unor reforme structurale de crestere a veniturilor si eficientizare / restructurare a aparatului public supradimensionat.

Astfel, cele mai importante economii din UE sunt prognozate să crească foarte lent, respectiv Italia cu 0,5%, Franța cu 1,2% sau Germania 0,7%. Acestea nu sunt vești bune pentru economia românească, deoarece peste 40% din exporturile noastre sunt orientate către aceste economii, respectiv Germania (23%), Italia (12%) și Franța (7%)

Gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin activele circulante pentru întreg mediul de afaceri activ în România a scăzut de la 112% (2008) la 96% (2018), reflectând un capital de lucru negativ, presiuni asupra lichidității și pierderea independenței financiare.

Aceasta ar putea acoperi sporul natural negativ înregistrat în ultimii 5 ani în România (1,3 mil. decedați — 0,95 mil. nou născuți vii). În timp ce populația României scade și îmbătrânește, românii care emigrează (aproximativ 1.300 / zi), cresc populația altor țări…

Analizând structura de cheltuieli a tuturor companiilor active în România în ultimul deceniu, cheltuielile cu amortizarea activelor imobilizate au scăzut aproape la jumatate pe durata intervalului analizat, de la 5,5% (2007) la doar 2,5% (2018), ceea ce reflectă o scădere a investițiilor pe termen lung în active imobilizate corporale amortizabile (mașini, echipamente) care sunt depășite de evoluția crescătoare a cifrei de afaceri.

Astfel, ponderea cheltuielilor cu personalul a crescut de la 8%, în anul 2007, la 15%, în anul 2018, pe fondul creșterii salariului minim pe economie de aproape cincisprezece ori în ultimii zece ani.

Mai exact, ponderea altor cheltuieli de exploatare a crescut de la 19%, în anul 2007, până la 23%, în anul 2018. Aceasta reprezintă una dintre principalele probleme ale companiilor active în România, respectiv scăderea gradului de transparență a cheltuielilor înregistrate la nivelul companiei.

Astfel, ponderea altor cheltuieli de exploatare în totalul cheltuielilor se apropie de 30% în cazul microintreprinderilor, în timp ce la firmele cu venituri peste 10 mil. € acestea tind către 20%. De aceea, cred că micile firme sunt mult mai suspecte de evaziune fiscală comparativ cu marile companii.

În consecință, rata de dependență a sistemului de pensii va tinde către 100% în următoarele trei decenii. Deja situația este dramatică și povara pe mediul de afaceri privat este foarte mare — în România sunt 5,2 milioane de pensionari și 4,1 milioane de angajați în seectorul privat.