Cel mai îngrijorător este ritmul accelerat de creștere al acestuia. Astfel, deficitul fiscal înregistrat în primul trimestru a fost de 4,5 mld. Lei, în timp ce trimestrul doi a înregistrat un deficit fiscal adițional de 10 mld. Lei (dublu)—ilustrarea în graficul 1. Deficitul fiscal record este cauzat de creșterea cheltuielilor publice (+19%) mult mai accelerată decât avansul veniturilor publice (+12,6%). Decalajul dintre cele două, atât din perspectiva ritmului de creștere, cât și a sumelor absolute, este cel mai ridicat din ultimii 7 ani. Aceasta reflectă o rigiditate a cheltuielilor curente, relativ la veniturile fiscale nesigure—„punem căruța înaintea boilor”.

Grafic 1: Excedent ⊕ / Deficit ⊖ fiscal (cifre exprimate în mil. Lei)

Realitatea este mult mai gravă, în condițiile în care veniturile publice sunt umflate artificial prin înregistrarea fondurilor structurale și pentru dezvoltare rurală (prefinantari) și a subvențiilor pentru fermieri. Dacă eliminăm din veniturile statului (cum ar fi normal) veniturile consemnate în dreptul plăților directe în agricultură (deoarece acestea tranzitează bugetul, nu sunt permanente), atunci veniturile publice ar crește cu 6%–7%. Privind către viitor, ritmul de creștere al veniturilor publice ar trebui să decelereze, în contextul în care economia încetinește mult mai repede decât era prognozat. Astfel, în acest ritm, deficitul fiscal ar trebui să depășească 4% din PIB pe parcursul acestui an-ilustrarea în graficul 2.

Grafic 2: Dinamica veniturilor și cheltuielilor publice

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date prelucrate de autor