În creștere cu aproximativ 15% față de aceeași perioadă a anului anterior, și aproape dublu comparativ cu aceeași perioadă din anul 2012. România înregistrează la finalul anului 2018 un cost de finanțare pe termen lung aproape de 4,7%, cel mai ridicat din toate țările membre ale UE.

Prin comparație, Grecia se finanțează cu 4,2% pe termen lung, iar Bulgaria doar cu 0,9%, de 5 ori mai ieftin comparativ cu România. În medie, țările din UE se finanțează pe termen lung cu o dobândă de 1,4%, deși înregistrează o datorie publică raportată la PIB de aproape 80% în medie (de două ori comparativ cu cea înregistrată de România). Țările din UE sunt de două ori mai îndatorate comparativ cu România, dar se finanțează de peste 3 ori mai ieftin!

Cum este posibil acest lucru? Să fie o conspirație mondială împotriva României, care nu este lăsată să se dezvolte din cauza dobânzilor ridicate? Desigur, aceste aberații imaginare nu există! Problema reală și adevărată este referitoare la utilizarea împrumuturilor respective! În România, aproape 75% din cheltuielile publice sunt orientate către plata salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale, care se duc majoritar în consum alimentat cu preponderență din importuri. Deci, împrumuturile astfel contractate tranzitează România, în timp ce generațiile viitoare rămân împovărate cu datorii mai mari!

Cheltuieli publice cu plata dobânzilor pentru datoria publică (mil. Lei, Ianuarie și Februarie)