[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Practic, diferența dintre prețul de vânzare (cifra de afaceri) și costul de producție al bunurilor / serviciilor oferite (cheltuielile cu materia primă, mărfuri și alte cheltuieli materiale sau de utilități) a scăzut de la 34% (2008) la doar 27% (2018), ceea ce reflectă creșterea presiunii exercitate de clienți și / sau furnizori.

Marja brută scade atunci când companiile reduc prețurile oferite pe fondul unui război comercial agresiv cu firmele concurente, sau costul de achiziție al materiei prime ori mărfurilor achiziționate este în creștere! Singura modalitate sustenabilă prin care se poate crește marja brută este realizarea de investiții valorificate prin capital uman de calitate, mixul celor două ducând la diferențiere față de concurență prin inovație!

Din păcate, România stă prost la ambele capitole: investițiile publice, private și străine sunt la un nivel sub potențial (așa cum am arătat în acest articol), în timp ce emigrarea accelerată a cauzat pierderea multor oameni foarte bine pregătiți![/vc_column_text][image_with_animation image_url=”12214″ alignment=”center” animation=”Fade In” img_link_large=”yes” border_radius=”none” box_shadow=”none” max_width=”100%”][vc_column_text]

Sursa: situațiile financiare ale companiilor depuse la MFP, ONRC, ANAF, date prelucrate de către autor

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]