[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” row_border_radius=”none” row_border_radius_applies=”bg” overlay_strength=”0.3″ gradient_direction=”left_to_right” shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Revine în discuția din spațiul public taxa de solidaritate, respectiv 1% pe cifra de afaceri a companiilor care au venituri ce depășesc pragul de 100 milioane €, măsură prin care guvernul așteaptă încasări suplimentare la buget de aproximativ 5 miliarde Lei. Mai exact, analizând situațiile financiare pentru anul 2020 (ultimul exercițiu pentru care absolut toate companiile au depus deja situațiile financiare la acest moment), 333 de companii depășesc pragul de 100 milioane € cifră de afaceri, acestea înregistrând venituri consolidate de circa 570 miliarde Lei (36% din veniturile raportate de toate companiile active în România), iar taxa de solidaritate ar putea aduce venituri la bugetul public de circa 5,7 miliarde Lei.

Judecând după dinamica activității economice și a inflației din anul 2021, probabil că veniturile publice adiționale ar putea depăși chiar pragul de 6 miliarde Lei. Așa cum este denumită, taxa de solidaritate se dorește a fi o măsură fiscala prin care companiile mari să contribuie și mai mult la veniturile publice pentru sprijinirea economiei, dar fară a explica transparent care este destinația acestor venituri (solidaritate pentru ce?) sau de ce nu se aplică simultan reforme pentru reducerea economiei subterane prin alte practici care au impact negativ mult mai mare în buget.

Prin aceasta analiză surprind cine va suporta efortul fiscal suplimentar în eventualitatea introducerii acestei taxe (surpriză, capitalul românesc este un contribuitor important și întreg poporul vă deconta prin inflație), cuantific efectele taxei de solidaritate (de ce România devine nefrecventabilă pentru marile investiții?) și demonstrez că firmele vizate de taxa de solidaritate contribuie deja cel mai mult la formarea PIB și veniturile publice încasate de statul român (companiile sunt deja solidare). Toate aceste concluzii se bazează pe cifre obiective.

Principalele concluzii

Cine va suporta consecințele acestei taxe? Multe companii românești și poporul prin inflație!

Teoretic, aceasta taxă vizează marile companii multinaționale active în România, despre care există voci din clasa politică care au acuzat în ultimii ani că nu contribuie suficient la dezvoltarea economică prin taxele și salariile plătite. Nu doar că această afirmație nu este adevărată (așa cum voi demonstra la finalul acestui articol) dar, în eventualitatea introducerii taxei de solidaritate, companiile mari cu capital integral sau partial românesc vor fi cel mai important contribuitor la suportarea aceste taxei. Astfel, dacă evaluăm structura acționariatului firmelor cu venituri >100 milioane €, constatăm că doar 46% din cifra de afaceri aparține unor companii care au acționariat străin, în timp ce diferența de 54% este reprezentată de venituri ale unor companii unde acționariatul este românesc sau mixt în diferite proporții.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 1

Distribuție cifră de afaceri companii cu venituri >100 mil. €

[/vc_column_text][vc_column_text]

[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, date prelucrate de către autor

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]O altă problemă cauzată de această taxă este accelerarea inflației, care este deja pe un trend crescător foarte alarmant. Practic, costurile suplimentare cauzate de introducerea taxei de solidaritate sunt atât de mari (așa cum demonstrez în secțiunea următoare) încât devine aproape sigur tranferul costurilor fiscale adiționale în prețurile produselor și serviciilor. Cu alte cuvinte, taxa de solidaritate va fi plătită de noi toți, poporul român, prin inflație și scăderea standardului de viață. Practic, aproape jumătate din veniturile fiscale prognozate prin taxa de solidaritate (2,6 din 5,7 miliarde Lei) sunt generate de companii active în comerț cu amănuntul și distribuție (adică consum), companii care au o marjă netă de profitabilitate scăzută și specifică activității de intermediere (profit net raportat la cifra de afaceri de 3,9% pentru retail și 3,2% pentru distribuție). În eventualitatea introducerii taxei de solidaritate în cuantum de 1% din cifra de afaceri, aproximativ o treime din profitul net va fi capturat de povara fiscală adițională. Un efect semnificativ pe care majoritatea companiilor vor încerca să-l transfere mai departe către consumatorul final prin creșterea prețurilor. Alte sectoare grav afectate de introducerea taxei de solidaritate vor fi industria de mașini și echipamente, producția și furnizarea de energie electrică și termică, industria alimentară și a băuturilor sau poștă și telecomunicati. Imaginați-vă că aproape tot ceea ce consumăm în viața de zi cu zi (produse alimentare, combustibil, energie, servicii de comunicații, internet și telefonie) se vor scumpi și mai accelerat decât ceea ce vedem și simțim în momentul de față.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

wdt_ID Industrie companii cu venituri <100 mil. € Nr. Cifra de afaceri (mld. Lei) Rezultat net (mld. Lei) Rezultat net (%) Taxa de solidaritate
1 Comerț cu amănuntul 37 142 5,5 3,9 1,0
2 Comerț cu ridicata și distribuție 86 117 3,7 3,2 1,0
3 Industria de mașini și echipamente 54 98 1,8 1,8 1,0
4 Producția și furnizarea de energie electrică și termică 30 53 3,1 5,9 1,0
5 Fabricarea substanțelor și produselor chimice 10 26 0,0 0,0 0,0
6 Industria alimentară și a băuturilor 28 24 1,3 5,2 0,0
7 Poștă și telecomunicații 8 22 0,2 0,7 0,0
8 Industria extractivă 4 20 2,7 13,5 0,0
9 Construcții 14 16 0,5 3,1 0,0
10 Industria metalurgică 14 14 1,5 10,5 0,0
11 Alte sectoare 48 43 0,6 1,4 0,0
12 Total 333 574 20,8 3,6 6,0
[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: situațiile financiare ale companiilor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, date prelucrate de către autor

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]

Efectul taxei de solidaritate – de ce România devine nefrecventabilă pentru marile investiții?

Conform situațiilor financiare aferente anului 2020 (ultimul exercițiu pentru care toate companiile active în Romania au depus deja situațiile financiare), doar 333 de companii au înregistrat o cifră de afaceri peste pragul de 100 milioane € din totalul celor 585.290 de firme active în România, dar acestea concentrează 36% din totalul rulajelor comerciale.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

wdt_ID Categorie cifră afaceri Nr. firme Nr. % Cifră afaceri 2020 (mld. €) Cifră afaceri %
1 0→100K € 428.920 73 11,13 3
2 100→500K € 102.715 18 23,39 7
3 500→1000K € 24.256 4 17,27 5
4 1→5 Mil. € 21.928 4 46,82 14
5 5→10 Mil. € 3.614 1 25,17 8
6 10→50 Mil. € 3.181 1 64,84 20
7 50→100 Mil. € 343 0 20,76 6
8 >100 Mil. € 333 0 119,01 36
9 Total 585.290 100 328,39 100
[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: situațiile financiare ale companiilor active în România pentru 2022, Ministerul Finanțelor Publice, Oficiul Național al Registrului Comerțului

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]Analiza grupului de companii cu venituri >100 milioane €, în oglindă cu restul firmelor active în România relevă următoarele concluzii:

[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

wdt_ID Indicator (mld. Lei, 2020) Companii venituri >100 mil. € Total companii Ro. Companii venituri <100 mil. €
1 Număr 333 585.290 584.957
2 Cifră afaceri (C.A.) 574 1.616 1.041
3 Profit brut 25,46 120,08 94,62
4 Profit brut / C.A. 4,4% 7,4% 9,1%
5 Profit net 20,80 103,69 82,89
6 Profit net / C.A. 3,6% 6,4% 8,0%
7 Impozit 4,66 16,39 11,73
8 Impozit / Brut 18,3% 13,7% 12,4%
9 Impozit / C.A. 0,8% 1,0% 1,1%
10 Taxa de solidaritate 5,7
11 Impozit / C.A. ✱ 1,8% 1,10%
12 Impozit / Brut ✱ 40,9%
[/vc_column_text][vc_column_text]

✱ După aplicarea taxei de solidaritate

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]Judecând după distribuția marjelor de profitabilitate netă înregistrată de companiile vizate de taxa pe solidaritate, 60 de firme înregistrează pierderi pe parcursul anului 2020, în timp ce 30 au raportat un profit net mai mic de 1% din cifra de afaceri. Practic, aceste companii vor înregistra pierderi și mai mari în eventualitatea impuneri taxei de solidaritate. Companiile cu venituri superioare pragului de 100 mil euro înregistrează un profit net raportat la cifra de afaceri de 3,6%, ceea ce înseamnă că o treime din acestea ar urma să fie anulate în eventualitatea impunerii taxei de solidaritate de 1% din cifra de afaceri. Rolul acestor companii este de importanță sistemică, având în vedere contribuția semnificativă la formarea PIB și a veniturilor publice (așa cum este detaliat în secțiunea următoare).[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

wdt_ID Interval profit / Cifră afaceri Nr. Cifră de afaceri (mld. Lei) Nr. salariați
1 Pierdere 60 86 159.485
2 0–1% 30 50 59.509
3 1–3% 87 193 169.631
4 3–5% 55 68 63.435
5 5–10% 56 117 117.520
6 >10% 45 61 78.008
7 Total 333 574 647.588
[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][split_line_heading animation_type=”default”]

Contribuția fiscală a companiilor vizate de taxa de solidaritate? Aceste companii sunt deja solidare!

[/split_line_heading][vc_column_text]Contribuția la TVA a companiilor din eșantionul analizat a fost calculată aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuieli cu mărfuri, materii prime și prestații externe. Limitările acestui calcul se referă la imposibilitatea de a determina ponderea exporturilor și a importurilor realizate de aceste companii în perioada analizată, precum și regimul TVA al achizițiilor / vânzărilor extra-comunitare. Calculele ilustrate în tabelul următor indică faptul că firmele analizate au generat o contribuție la totalul încasărilor publice din TVA între 30–32% în fiecare an din perioada analizată, în linie cu ponderea cifrei de afaceri în totalul rulajelor comerciale înregistrate de toate companiile active în România.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

wdt_ID Anul Nr. companii C.A. Cheltuieli materii prime, mărfuri, prestații ext. TVA net (mld. Lei) TVA total companii Ro. Pondere TVA co. mari / total Ro.
1 2015 315 384 302 15,60 57,10 27
2 2016 321 417 334 15,90 51,70 31
3 2017 326 472 386 16,30 53,50 31
4 2018 324 535 438 18,50 59,60 31
5 2019 333 588 485 19,60 65,40 30
6 2020 333 574 471 19,60 60,80 32
7 0 0 0 0,00 0,00 0
[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: situațiile financiare ale companiilor, calcule prelucrate de către autor

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]Contribuția la impozitul pe profit calculat că diferență dintre profitul brut și profitul net, deoarece reflectă implicit impactul veniturilor neimpozabile, cheltuielilor nedeductibile precum și a altor deduceri de sponsorizări sau donații din baza impozabilă. Calculele ilustrate în tabelul următor indică faptul că firmele din eșantionul analizat au generat o contribuție la totalul impozitului pe profit consolidat la nivel național care a variat între 24–33% în perioada analizată.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

wdt_ID Anul C.A. Rezultat brut Rezultat net Impozit profit co. >100 mil. € Impozit profit co. active în Ro. Pondere impozit profit co. mari / total co. Ro.
1 2015 384 17 13 3,34 13,82 24
2 2016 417 22 18 3,96 15,44 26
3 2017 472 26 21 4,27 14,73 29
4 2018 535 26 21 5,20 15,65 33
5 2019 588 26 21 5,23 17,72 30
6 2020 574 25 21 4,66 15,99 29
7 0 0 0 0,00 0,00 0
[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: situațiile financiare ale companiilor, calcule prelucrate de către autor

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 2

Pondere taxe și rulaje — companii cu cifra de afaceri >100 mil. €

[/vc_column_text][vc_column_text]

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]Aportul la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru contractele de muncă – impact calculat pentru companiile din eșantionul analizat având în vedere fondul de salariu și numărul de angajați. Practic, companiile vizate de taxa de solidaritate au raportat o creștere a locurilor de muncă în perioada analizată cu aproape 110.000 poziții, salariul mediu brut crescând cu circa 2.000 Lei, de la 4.803 Lei (2015) până la 6.939 Lei (2020) și depășind media națională cu aproape 30%. Astfel, companiile din eșantionul analizat au plătit impozite și contribuții sociale în creștere cu 74% în perioada analizată, de la 13 miliarde Lei (2015) până la 22,57 miliarde Lei (2020), reprezentând circa 17% din totalul taxelor similare încasate de la toate companiile active în România. Astfel, companiile mari care nu vor putea transfera costurile taxei de solidaritate în prețul final din cauza concurenței favorizate în lipsa acestei taxe, vor trebui să se restructureze (disponibilizări, scădere de salarii).[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]
wdt_ID Anul Nr. co. Salariu mediu brut Nr. mediu salariați Cheltuieli personal (brut) Impozit venit și contribuții Total imp. venit și contribuții Ro. Pondere imp. venit și contribuții eșantion / Ro.
1 2015 315 4.803 538.591 31,05 13,00 84 15
50 2016 321 4.998 580.893 34,84 14,58 89 16
51 2017 326 5.520 608.972 40,34 16,89 102 17
52 2018 324 6.083 625.460 45,65 19,11 121 16
53 2019 333 6.580 641.983 50,69 21,22 135 16
54 2020 333 6.939 647.588 53,92 22,57 137 17
56 0,00
[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: situațiile financiare ale companiilor, calcule prelucrate de către autor

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]Consolidând toate impozitele și taxele plătite de companiile din eșantionul analizat (TVA, impozit profit, contribuții și impozit venit aferent contractelor de muncă pentru angajați), acestea au înregistrat plăți către bugetul public în creștere cu aproape 50% în perioada analizată, de la 31,9 miliarde Lei (2015) până la 46,8 miliarde Lei (2020), generând în fiecare an circa 16% din totalul veniturilor fiscale curente înregistrate la nivelul întregului buget public.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

wdt_ID Anul TVA Imp. profit Imp. venit și contribuții Total imp. directe și indirecte Total venituri publice curente Pondere taxe co. eșantion în total venituri fiscale curente Ro.
1 2015 15,60 3,34 13,00 31,90 215 15
2 2016 15,90 3,96 14,58 34,40 216 16
3 2017 16,30 4,27 16,89 37,50 234 16
4 2018 18,50 5,20 19,11 42,80 268 16
5 2019 19,60 5,23 21,22 46,10 295 16
6 2020 19,60 4,66 22,57 46,80 288 16
[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, execuția bugetară, situațiile financiare ale companiilor, calcule prelucrate de către autor

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][split_line_heading animation_type=”default”]

Ce ar trebui făcut? Reforme fiscale pentru reducerea economiei subterane!

[/split_line_heading][vc_column_text]Înainte de a ne grăbi să pedepsim prin suprataxare companiile mari care contribuie deja cel mai mult la veniturile publice, cred cu tărie că ar trebui să ne preocupe regândirea sistemului fiscal pentru creșterea încasărilor la TVA (unde România are cele mai proaste rezultate din UE), descurajarea evaziunii fiscale, eliminarea tratamentelor fiscale preferențiale și digitalizarea administrației publice. Consiliul Fiscal a publicat luna trecută (mai 2022) o lucrare extrem de interesantă — Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale — necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României. Un document de aproape 100 de pagini la care au lucrat 20 de profesioniști din domeniul economic și fiscal, care au fundamentat 5 reforme importante pentru creșterea veniturilor publice:

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”full_width_background” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” row_border_radius=”none” row_border_radius_applies=”bg” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ gradient_direction=”left_to_right” shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-3-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”top-bottom” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Dacă recomandările din studiul respectiv ar fi implementate, atunci s-ar putea crește veniturile fiscale cu circa 3,7–4,7% procente din PIB. Din aceasta creștere, aproximativ jumătate ar proveni din eliminarea scutirilor și tratamentelor discriminatorii (îndeosebi la impozitul pe profit și la impozitul pe venit), circa o treime din îmbunătățirea colectării (îndeosebi la TVA) și aproximativ o șesime din creșterea unor rate de impozitare (mai ales la impozitele de mediu și cele pe proprietăți). O asemenea creștere ar permite corecția bugetară necesară ieșirii din procedura de deficit excesiv și, mai ales, ameliorarea bonității financiare a României, sustenabilitatea datoriei publice. Sunt covins că acestea sunt direcțiile reformatoare care ar trebui să ne preocupe pentru a susține o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung. Personal, contribui la această muncă lucrând la un nou studiu prin care încerc să surprind dimensiunea evaziunii fiscale cauzate de externalizarea ilegală a forței de muncă către contracte de colaborare de tip PFA / microîntreprindere. Va fi primul studiu de acest gen publicat în România pe marginea subiectului, în care abordarea este de tipul bottom-top (de jos în sus), pornind analiza de la situațiile financiare ale companiilor, observând indicatorii care ne alertează asupra acestor practici ilegale, consolidând impactul la nivel sectorial și national. Pe curând![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Lasă un răspuns