[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” row_border_radius=”none” row_border_radius_applies=”bg” overlay_strength=”0.3″ gradient_direction=”left_to_right” shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Suntem într-un moment extrem de greu, în contextul decelerării creșterii economice, creșterii accelerate a prețurilor și a capacității (aparent) limitate a statului de a interveni. Conform celor mai recente estimări anunțate de BNR, inflația anuală amenință să depășească pragul de 10%, un record fără precedent în ultimul deceniu (vezi graficul 1). Efectele sunt dureroase pentru toți, atât populație cât și companii. O gospodărie medie din Romania alocă deja jumătate din veniturile lunare pentru produse alimentare, băuturi și facturile de utilități (energie și gaze), înainte de toate aceste scumpiri masive, ceea ce va face ca ponderea costurilor să urce aproape de 60–65% din câștigurile lunare pe parcursul anului 2022. Evident, efectele negative sunt propagate pe lanț: dobânzile aferente creditelor bancare vor crește proporțional iar presiunile pentru majorarea salariilor vor fi din ce în ce mai mari. În contextul scumpirii materiilor prime pentru foarte multe categorii de produse și a marjelor de profitabilitate reduse (profitul mediu net în sectorul privat fiind de circa 5% din vânzări), companiile vor fi constrânse să transpună toate aceste costuri în prețurile finale, alimentând un nou ciclu inflaționist.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 1

Inflația și ROBOR (3 luni)

[/vc_column_text][vc_column_text]

[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: BNR, INS, date prelucrate autor

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]Momentul nu este deloc potrivit: după o perioadă cu derapaje fiscale record cauzate de pandemie, statul trebuie să continue ciclul de consolidare fiscală prin reducerea deficitului fiscal la maximum 3% până în anul 2024. Dar, cum să faci toate acestea într-o economie dependentă de consum, când puterea de cumpărare a populației este erodată de inflație? Măsurile imediate de sprijin vehiculate până acum se rezumă la intervenția statului prin plafonarea prețurilor, reducerea TVA pentru anumite produse sau scăderea contribuțiilor CAS pentru majorarea venitului disponibil. Totuși, măsuri pe termen scurt care nu fac decât să mute problema din sectorul privat către cel public: scăderea veniturilor publice, majorarea datoriei și creșterea dobânzilor. Ce trebuie făcut? Cred cu tărie că avem nevoie de un mix de măsuri care să trateze imediat efectele, dar care să vindece economia de cauze și probleme mult mai grave, pe care le structurez și le exemplific în cele ce urmează:[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” scene_position=”center” top_padding=”32″ bottom_padding=”32″ top_padding_tablet=”24″ bottom_padding_tablet=”24″ top_padding_phone=”20″ bottom_padding_phone=”20″ text_color=”dark” text_align=”left” row_border_radius=”none” row_border_radius_applies=”bg” overlay_strength=”0.3″ gradient_direction=”left_to_right” shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” el_class=”background-color-emerald text-color-white” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/12″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_custom_heading text=”➊” font_container=”tag:div|font_size:60|text_align:center|line_height:3″ use_theme_fonts=”yes”][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”11/12″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text css=”.vc_custom_1645662216898{padding-top: 20px !important;padding-right: 40px !important;padding-bottom: 20px !important;}”]

Înghețarea angajărilor în sectorul public pe măsură ce personalul ajunge la vârsta de pensionare

[/vc_column_text][vc_column_text]Măsura este simplă: personalul angajat în sectorul public care ajunge la vârstă de pensionare nu este înlocuit cu noi angajați, deoarece procesele sunt automatizate și simplificate prin investiții în digitalizare. Astfel, numărul de angajați în sectorul public ar putea să se reducă în fiecare an cu 3%, strategie ce ar putea fi aplicată constant pentru următorul deceniu. În acest context, numărul de angajați în sectorul public ar putea să scadă cu 25–30% până în anul 2030, ajustare necesară pentru a tinde către media europeana din perspectiva raportului față de salariații din sectorul public. Măsura este absolut necesară, în condițiile în care Romania înregistrează cel mai ridicat număr de angajați în sectorul public față de cel privat prin comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, iar decalajul de salarii este maxim, respectiv +65% în favoarea sectorului public. În acest context, aproximativ 33% din veniturile publice din România sunt capturate doar de cheltuielile de personal, care au ajuns să reprezinte aproape 10% din PIB, ambele metrice poziționând România pe primul loc din UE.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 2

Salariul mediu brut în administrația publică exprimat ca procent din media pe economie

[/vc_column_text][vc_column_text]

[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: BNR, INS, date prelucrate autor

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]În același timp, legea salarizării în sectorul public poate fi reformată rapid pe parcursul acestui an astfel încă 20–25% din câștigurile salariale (aproximativ jumătate din excesul salariului față de sectorul privat) să fie determinate în baza unor criterii de performanță evaluate lunar. Astfel, sporurile fixe nejustificate de salarii pentru foarte multe zone ale administrației publice pot fi înlocuite prin bonusuri de performanță care să contribuie la creșterea motivației și calității serviciului public. Miza este enormă, deoarece reducerea cu 3% a personalului din administrația publică poate să ducă la o economie anuală a cheltuielilor publice de circa 3,5 miliarde Lei.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” scene_position=”center” top_padding=”32″ bottom_padding=”32″ top_padding_tablet=”24″ bottom_padding_tablet=”24″ top_padding_phone=”20″ bottom_padding_phone=”20″ text_color=”dark” text_align=”left” row_border_radius=”none” row_border_radius_applies=”bg” overlay_strength=”0.3″ gradient_direction=”left_to_right” shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” el_class=”background-color-emerald text-color-white” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/12″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_custom_heading text=”➋” font_container=”tag:div|font_size:60|text_align:center|line_height:3″ use_theme_fonts=”yes”][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”11/12″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text css=”.vc_custom_1645662224934{padding-top: 20px !important;padding-right: 40px !important;padding-bottom: 20px !important;}”]

Reglaje fiscale necesare pentru categorii de produse subtaxate

[/vc_column_text][vc_column_text]Studiu de caz: piața noilor produse din tutun. Piața tutunului este, istoric, unul dintre cei mai mari generatori de taxe și impozite la bugetul public, cu aproape 20 miliarde Lei colectați sub formă de contribuții fiscale, de la industria de tutun, în 2020. Cum se explica aceasta? Țigările au nivelul cel mai ridicat de taxare din Romania — dacă un pachet de țigări costă, de exemplu, 10 lei, 8 lei din prețul de vânzare este impozitat producătorului sub formă de taxe și accize.

Însă pe aceasta piață au apărut în ultimii ani diferite produse noi, tot pe bază de tutun. Deși cota de piață a acestora este în continuă creștere, regimul lor de taxare este nealiniat încă cu cel al țigărilor. Puțini stiu că, de exemplu, produsele care încălzesc tutunul sunt accizate în prezent de 5 ori mai puțin decât țigările clasice, în timp ce lichidul cu nicotină pentru țigaretele electronice este taxat chiar de 20 de ori sub nivelul țigaretelor.

Câți bani ar putea genera în plus la buget taxarea suplimentară a acestor noi produse? Un exercițiu simplu arată că, la nivelulul anului 2021, dacă produsele din tutun încălzit ar fi fost taxate aproape de nivelul de taxare al țigărilor, veniturile bugetare ar fi fost mai mari cu circa 100 de milioane de euro. Iar pierderile vor crește pe măsură ce consumatorii vor continua să adopte din ce în ce mai mult noile tipuri de produse din tutun încălzit.

Care este practica altor țări? În Germania, Ministerul Finanțelor a decis creșterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun încălzit la nivelul de 80% din acciza aplicată țigaretelor, iar în țări ca Franța, Spania sau Portugalia, nivelul accizelor percepute produselor din tutun încălzit reprezintă până la 65% din nivelul accizei percepute țigaretelor. Acest nivel este de circa 3 ori mai mare decât în România, unde acciza aplicată produselor din tutun încălzit este de circa 20% din cea aplicată țigaretelor. Tendința în Europa tinde spre creșterea taxării acestor noi produse, având în vedere adopția din ce în ce mai crescută a acestora în rândul consumatorilor.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 3

Tendința de taxare a noilor categorii de produse din tutun încălzit în Europa

[/vc_column_text][vc_column_text]

[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: date prelucrate autor

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]În România avem și alte anomalii cu privire la taxarea diferențiată nejusiticată pentru produse similare sau cu risc potențial pentru consumatori. Spre exemplu, benzina este cu circa 20% mai accizată decât motorina, deși motorina este recunoscută ca fiind mai poluantă. Un alt exemplu este cel al vinului și berii — vinul nu este accizat în timp ce berea da, deși vinul conține mai mult alcool decât berea. Ciudățenia și mai mare este observată în cazul TVA-ului diferențiat în cazul acelorași produse consumate în restaurant sau acasă prin comandă cu livrare rapidă, aceasta din urmă ajungând să reprezinte aproape 20% din piața HoReCa. În funcție de mixul și intensitatea schimbărilor fiscale implementate, toate aceste măsuri implementate pentru sectoarele și produsele menționate pot aduce venituri publice adiționale imediate de 2–3 miliarde Lei.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” scene_position=”center” top_padding=”32″ bottom_padding=”32″ top_padding_tablet=”24″ bottom_padding_tablet=”24″ top_padding_phone=”20″ bottom_padding_phone=”20″ text_color=”dark” text_align=”left” row_border_radius=”none” row_border_radius_applies=”bg” overlay_strength=”0.3″ gradient_direction=”left_to_right” shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” el_class=”background-color-emerald text-color-white” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/12″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_custom_heading text=”➌” font_container=”tag:div|font_size:60|text_align:center|line_height:3″ use_theme_fonts=”yes”][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”11/12″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text css=”.vc_custom_1645662235590{padding-top: 20px !important;padding-right: 40px !important;padding-bottom: 20px !important;}”]

Eficientizarea companiilor de stat care înregistrează pierderi

[/vc_column_text][vc_column_text]Cheltuielile publice cu subvențiile acordate companiilor de stat pe parcursul anului 2021 au ajuns la nivelul maxim al ultimului deceniu, respectiv 8,4 miliarde Lei (vezi graficul 4). Această evoluție este cauzată de creșterea pierderilor înregistrate de companiile de stat, fenomen accelerat de nivelul foarte redus al investițiilor publice și de lipsa guvernanței corporative. Nivelul cumulat al subvențiilor suportate din bugetul public în ultimul deceniu se ridică la 73 de miliarde Lei, aproape cât întregul pachet de măsuri implementat de guvern pentru sprijinirea economiei pe parcursul anului 2020 în contextul pandemiei.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 4

Cheltuieli publice cu subvenții (miliarde Lei)

[/vc_column_text][vc_column_text]

[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: Execuția bugetară MFP
Link: https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/informatii-executie-bugetara

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]În ciuda rezultatelor financiare dezastruoase, majoritatea companiilor de stat care înregistrează pierderi în fiecare an din ultimul deceniu au raportat creșteri semnificative ale salariilor plătite personalului angajat, acesta ajungând să înregistreze o creștere cumulată în ultimii 3 ani chiar și cu 50% pentru companii precum Metrorex, CEO (Complex Energetic Oltenia), STB (Societatea de Transport București) sau CFR Călători. Doar aceste companii concentrează două treimi din subvențiile cumulate la nivelul întregului buget public, cauzând costuri de oportunitate enorme. Aceste companii pot fi eficientizate prin transparență, performanță managerială și investiții, toate acestea fiind posibile prin guvernanță corporativă asigurată de listarea la bursa a unor pachete minoritare. Contextul este prielnic pentru un asemenea pas, având în vedere că piața de capital din România înregistrează maxime record din perspectiva cotației indicilor bursieri. Astfel, statul își poate asigura o sursă imediată de venit prin listarea unor pachete de 10–20% din capitalul acestor companiei și, în același timp, poate implementa guvernanța corporativă necesară eficientizării acestora, reducând astfel subvențiile publice necesare pentru acoperirea pierderilor. În total, vorbim de venituri publice imediate de încă 3–3,5 miliarde Lei.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”full_width_background” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” row_border_radius=”none” row_border_radius_applies=”bg” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ gradient_direction=”left_to_right” shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-3-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”top-bottom” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Iată 3 soluții imediate care se pot implementa pe parcursul acestui an cu un potențial total de venituri publice adiționale estimate de circa 10 miliarde Lei. Bani care se pot genera intern, fără creșterea deficitului fiscal și datorie publică adițională care să împovăreze generațiile viitoare. Sunt fonduri importante care pot fi folosite pentru masuri rapide de sprijin pentru populația vulnerabilă într-un context inflaționist fără precedent. Nu trebuie decât să ne gospodărim pentru a gestiona mai bine fondurile publice și pentru a crește veniturile disponibile prin ajustările fiscale necesare pentru unele categorii de produse subtaxate. Se poate, dacă ne dorim cu adevărat și avem voință politică necesară. Se poate! Vrem? Ne dorim?[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Lasă un răspuns