Ministerul Finanțelor Publice a publicat recent datele despre bugetul general consolidat la primul semestru al acestui an. Pentru a înțelege evoluția unor fenomene, am analizat bugetul din primul semestru aferent ultimilor 8 ani. Mai jos explic cauzele deteriorării deficitului fiscal și de ce această evoluție are efecte negative asupra mediului de afaceri.
10 idei esențiale pe care trebuie să le știi:
1.
Deficitul fiscal înregistrat în primul semestru al 2018 este de -14,96 mld. Lei, cel mai ridicat din ultimii 8 ani, de aproape 2,4 ori peste nivelul înregistrat în această perioadă a anului anterior.
Cel mai îngrijorător este ritmul accelerat de creștere al deficitului fiscal. Astfel, deficitul fiscal înregistrat în primul trimestru a fost de 4,5 mld. Lei, în timp ce trimestrul doi a înregistrat un deficit fiscal adițional de 10 mld. Lei (dublu) (iustrarea în graficul 1).
2.
Deficitul fiscal record este cauzat de creșterea cheltuielilor publice (+19%) mult mai accelerată decât avansul veniturilor publice (+12,6%). Decalajul dintre cele două, atât din perspectiva ritmului de creștere, cât și a sumelor absolute, este cel mai ridicat din ultimii 7 ani. Aceasta reflectă o rigiditate a cheltuielilor curente, relativ la veniturile fiscale nesigure — „punem căruța înaintea boilor”.
Realitatea este mult mai gravă, în condițiile în care veniturile publice sunt umflate artificial prin înregistrarea fondurilor structurale și pentru dezvoltare rurală (prefinanțări) și a subvențiilor pentru fermieri. Dacă eliminăm din veniturile statului (cum ar fi normal) veniturile consemnate în dreptul plăților directe în agricultură (deoarece acestea tranzitează bugetul, nu sunt permanente), atunci veniturile publice ar crește cu 6%–7%.
Privind către viitor, ritmul de creștere al veniturilor publice ar trebui să decelereze, în contextul în care economia încetinește mult mai repede decât era prognozat. Astfel, în acest ritm, deficitul fiscal ar trebui să depășească 4% din PIB pe parcursul acestui an (ilustrarea în graficul 2).
3.
Autoritățile fiscale nu reușesc să capteze creșterea economică la nivelul potențial, în condițiile în care veniturile fiscale din TVA cresc mult mai lent decât avansul consumului. Astfel, veniturile din TVA cresc cu 3,3% în primul semestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce veniturile din comerțul cu amănuntul și ridicata cresc cu 7,5%.
În 2017 consumul a crescut cu 10%, dar veniturile din TVA au crescut doar cu 3,6%. Aceasta reflectă creșterea evaziunii fiscale și a economiei subterane, precum și probleme grave la eficiența colectării veniturilor publice (ilustrarea în graficul 3).
4.
Cheltuielile cu salariile și asistența socială înregistrează cel mai accelerat ritm de creștere din ultimii 8 ani.
Astfel, înregistrăm o creștere de 24% la categoria cheltuielilor de personal (după o creștere cu 19% în primul semestru al anului anterior), și +14% la asistența socială, aceste două componente cumulând 62% din cheltuielile publice.
Aceasta reflectă rigiditatea cheltuielilor publice, deoarece majoritatea sunt recurente (ilustrarea în graficul 4).
5.
Creșterea salariului mediu nu se reflectă în dinamica veniturilor fiscale din salarii și venit. Acestea reprezintă constant între 1,2%–1,4% din PIB în primul semestru din ultimii 8 ani, deși salariul mediu brut nominal a crescut cu 56% în această perioadă, iar inflația cumulată a fost de aproximativ 11%.
Aceasta reflectă creșterea muncii la negru (ilustrarea în graficul 5).
6.
Creșterile de salarii se reflectă în avansul consumului, care alimentează presiuni inflaționiste semnificative în contextul unei producții domestice limitate. Astfel, inflația anuală crește la 5,4% în luna Iunie.
Dobânzile din piața monetară interbancară cresc în linie cu inflația, în contextul lansării unei politici monetare restrictive într-un ritm acomodativ (gradual) de către BNR. ROBOR cu maturitate la 3 luni a fost cotat vineri (27 iulie) la 3,45%, de 3,5 ori mai mult decât aceeași perioadă a anului anterior (corelarea puternică dintre inflație și ROBOR 3 luni este ilustrată în graficul 6).
7.
România înregistrează cel mai ridicat nivel al inflației din UE în primul semestru al acestui an (ilustrarea în graficul 7.1) și ritmul de creștere este mult mai accelerat comparativ cu media înregistrată de țările din UE28 (ilustrarea în graficul 7.2).
8.
Inflația în creștere și orientarea consumului către importuri (în condițiile unei producții domestice limitate din cauza investițiilor timide din mediul privat) alimentează presiuni asupra monedei naționale, care se depreciază în raport cu € și $ (ilustrarea în graficul 8).
9.
Deficitul este finanțat la costuri pe termen scurt din ce în ce mai mari. Astfel, costul obligațiunilor emise de statul român cu maturitate la 12 luni a crescut la 3,34%, de aproape 4 ori mai mari decât nivelul înregistrat anul trecut pe vremea aceasta. Aceasta reflectă faptul că investitorii privesc cu îngrijorare aceste evoluții, riscul perceput este în creștere și, implicit, dobânzile cerute sunt mai mari (ilustrarea în graficul 9).
10.
Toate aceste evoluții accelerează fenomenul polarizării din mediul de afaceri și pun presiune în mod special pe companiile mici si mijlocii. Companiile cu venituri >1 mil. € înregistrează o cifră de afaceri consolidată la finalul anului 2017 de 194 mld. Lei, cu 14% mai puțin comparativ cu nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 225 mld. Lei.
Astfel, aceste firme concentrează doar 14% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu 26% la finalul anului 2008. Veniturile companiilor mici au scăzut și mai mult, în contextul creșterii veniturilor companiilor mari (veniturile companiilor care înregistrează o cifră de afaceri >1 mil. € au crescut de la 640 mld. Lei în 2008 la 1.158 mld. Lei în anul 2017. Polarizarea prin concentrarea veniturilor în rândul firmelor mari reflectă diminuarea păturii de mijloc și scăderea competitivitătii generale a mediului de afaceri activ în România.
Implicațiile pentru dezvoltarea stabilă a țării sunt nefavorabile, deoarece pătura de mijloc are rolul de amortizare a șocurilor negative pe parcursul etapelor de recesiune din ciclul economic. Mai exact, putem observa o volatilitate ridicată în perioada următoare în ceea ce privește profitabilitatea companiilor, evoluția locurilor de muncă, consumul și încrederea consumatorului (ilustrarea în graficul 10.1).
De asemenea, companiile cu venituri <1 mil. € înregistrează în ultimul deceniu o cifră de afaceri medie între 0,11–0,13 mil. Lei pentru fiecare angajat, aproape de patru ori mai puțin decât media înregistrată de companiile mari (cu venituri >1 mil. €) la finalul anului 2017 (acestea din urmă înregistrând o dublare a eficienței muncii în ultimul deceniu).
Deși salariul mediu nominal net a crescut în această perioadă de la 1.700 Lei (în 2008) la aproximativ 2.700 Lei (în 2017), nivelul cifrei de afaceri / angajat a rămas stabil la un nivel modest în cazul microîntreprinderilor. Astfel, companiile mici au avut de suferit deoarece competitivitatea scăzută a acestora a fost depășită de cele 15 majorări consecutive ale salariului minim pe economie în ultimul deceniu, alimentând creșterea costurilor (ilustrarea în graficul 10.2).
