Skip NavigationIancuGuda.ro

Evoluția deficitului fiscal în primul semestru 2018: cauze și consecințe

⏱ 17 min.

Ministerul Finantelor Publice a publicat recent datele despre bugetul general consolidat la primul semestru al acestui an. Pentru a intelege evolutia unor fenomene, am analizat bugetul din primul semestru aferent ultimilor 8 ani. Mai jos explic cauzele deteriorarii deficitului fiscal si de ce aceasta evolutia are efecte negative asupra mediului de afaceri.

10 idei esențiale pe care trebuie să le știi:

1.

Deficitul fiscal inregistrat la primul semestru 2018 este de -14,96 mld RON, cel mai ridicat din ultimii 8 ani, de aproape 2,4 ori peste nivelul inregistrat in aceasta perioada a anului anterior. Cel mai ingrijorator este ritmul accelerat de crestere al deficitului fiscal. Astfel, deficitul fiscal inregistrat in primul trimestru a fost de 4,5 mld RON, in timp ce trimestrul doi a inregistrat un deficit fiscal aditional de 10 mld RON (dublu). Ilustrarea in Graficul 1

2.

Deficitul fiscal record este cauzat de cresterea cheltuielilor publice (+19%) mult mai accelerata decat avansul veniturilor publice (+12,6%). Decalajul dintre cele doua, atat din perspectiva ritmului de crestere, cat si a sumelor absolute, este cel mai ridicat din ultimii 7 ani. Aceasta reflecta o rigiditate a cheltuielilor curente, relativ la veniturile fiscale nesigure – „punem caruta inaintea boilor”. Realitatea este mult mai grava, in conditiile in care veniturile publice sunt umflate artificial prin inregistrarea fondurilor structurale si pentru dezvoltare rurala (prefinantari) si a subventiilor pentru fermieri. Daca eliminam din veniturile statului (cum ar fi normal) veniturile consemnate in dreptul platilor directe in agricultura (deoarece acestea tranziteaza bugetul, nu sunt permanente), atunci veniturile publice ar creste cu 6%-7%. Privind catre viitor, ritmul de crestere al veniturilor publice ar trebui sa decelereze, in contextul in care economia incetineste mult mai repede decat era prognozat. Astfel, in acest ritm, deficitul fiscal ar trebui sa depaseasca 4% din PIB pe parcursul acestui an. Ilustrarea in Graficul 2

3.

Autoritatile fiscale nu reusesc sa capteze cresterea economica la nivelul potential, in conditiile in care veniturile fiscale din TVA cresc mult mai lent decat avansul consumului. Astfel, veniturile din TVA cresc cu 3,3% in primul semestru al acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce veniturile din comertul cu amanuntul si ridicata cresc cu 7,5%. In 2017 consumul a crescut cu 10%, dar veniturile din TVA au crescut doar cu 3,6%. Aceasta reflecta cresterea evaziunii fiscale si a economiei subterane, precum si probleme grave la eficienta colectarii veniturilor publice. Ilustrarea in Graficul 3

4.

Cheltuielile cu salariile si asistenta sociala inregistreaza cel mai accelerat ritm de crestere din ultimii 8 ani. Astfel, inregistram o crestere de 24% la categoria cheltuielilor de personal (dupa o crestere cu 19% in primul semestru al anului anterior) si +14% la asistenta sociala, aceste doua componente cumuland 62% din cheltuielile publice. Aceasta reflecta rigiditatea cheltuielilor publice, deoarece majoritatea sunt recurente. Ilustrarea in Graficul 4

5.

Cresterea salariului mediu nu se reflecta in dinamica veniturilor fiscale din salarii si venit. Acestea reprezinta constant intre 1,2%-1,4% din PIB in primul semestru din ultimii 8 ani, desi salariul mediu brut nominal a crescut cu 56% in aceasta perioada, iar inflatia cumulata a fost de aproximativ 11%. Aceasta reflecta cresterea muncii la negru. Ilustrarea in Graficul 5

6.

Cresterile de salarii se reflecta in avansul consumului, care alimenteaza presiuni inflationiste semnificative in contextul unei productii domestice limitate. Astfel, inflatia anuala creste la 5,4% in luna Iunie. Dobanzile din piata monetara interbancara cresc in linie cu inflatia, in contextul lansarii unei politici monetare restrictive intr-un ritm acomodativ (gradual) de catre BNR. ROBOR cu maturitate la 3 luni a fost cotat vineri (27 iulie) la 3,45%, de 3,5 ori mai mult decat aceeasi perioada a anului anterior. Corelarea puternica dintre inflatie si ROBOR 3 luni este ilustrata in graficul 6

7.

Romania inregistreaza cel mai ridicat nivel al inflatiei din UE in primul semestru al acestui an (ilustrarea in graficul 7.1) si ritmul de crestere este mult mai accelerat comparativ cu media inregistrata de tarile din UE(28) – ilustrarea in graficul 7.2.

8.

Inflatia in crestere si orientarea consumului catre importuri (in conditiile unei productii domestice limitate din cauza investitiilor timite din mediul privat) alimenteaza presiuni asupra monedei nationale, care se depreciaza in raport cu EUR si USD – ilustrarea in graficul 8

9.

Deficitul este finantat la costuri pe termen scurt din ce in ce mai mari. Astfel, costul obligatiunilor emise de statul Roman cu maturitate la 12 luni a crescut la 3,34%, de aproape 4 ori mai mari decat nivelul inregistrat anul trecut pe vremea aceasta. Aceasta reflecta faptul ca investitorii privesc cu ingrijorare aceste evolutii, riscul perceput este in crestere si, implicit, dobanzile cerute sunt mai mari. Ilustrarea in Graficul 9

10.

Toate aceste evolutii accelereaza fenomenul polarizarii din mediul de afaceri si pun presiune in mod special pe companiile mici si mijlocii. Companiile cu venituri sub 1 mil EUR inregistrează o cifră de afaceri consolidată la finalul anului 2017 de 194 mld RON, cu 14% mai puțin comparativ cu nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 225 mld RON. Astfel, aceste firme concentrează doar 14% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu 26% la finalul anului 2008. Veniturile companiilor mici au scăzut și mai mult, în contextul creșterii veniturilor companiilor mari (veniturile companiilor care înregistrează o cifră de afaceri peste 1 mil EUR au crescut de la 640 mld RON în 2008 la 1.158 mld RON în anul 2017. Polarizarea prin concentrarea veniturilor în rândul firmelor mari reflectă diminuarea păturii de mijloc și scăderea competitivitătii generale a mediului de afaceri activ în România. Implicațiile pentru dezvoltarea stabilă a țării sunt nefavorabile, deoarece pătura de mijloc are rolul de amortizare a șocurilor negative pe parcursul etapelor de recesiune din ciclul economic. Mai exact, putem observa o volatilitate ridicată în perioada următoare în ceea ce privește profitabilitatea companiilor, evoluția locurilor de muncă, consumul și încrederea consumatorului – Ilustrarea in graficul 10.1. De asemenea, companiile cu venituri sub 1 mil EUR inregistrează în ultimul deceniu o cifră de afaceri medie între 0,11 – 0,13 mil RON pentru fiecare angajat, aproape de patru ori mai puțin decât media înregistrată de companiile mari (cu venituri peste 1 mil EUR) la finalul anului 2017 (acestea din urmă înregistrând o dublare a eficienței muncii în ultimul deceniu). Deși salariul mediu nominal net a crescut în această perioadă de la 1.700 RON (anul 2008) la aproximativ 2.700 RON (anul 2017), nivelul cifrei de afaceri / angajat a rămas stabil la un nivel modest în cazul microintreprinderilor. Astfel, companiile mici au avut de suferit deoarece competitivitatea scăzută a acestora a fost depășită de cele cincisprezece majorări consecutive ale salariului minim pe economie în ultimul deceniu, alimentând creșterea costurilor – ilustrarea in graficul 10.2