[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” row_border_radius=”none” row_border_radius_applies=”bg” overlay_strength=”0.3″ gradient_direction=”left_to_right” shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text css=”.vc_custom_1626797587100{padding-bottom: 50px !important;}”]Nu mai este un secret pentru nimeni că România înregistrează cel mai accelerat ritm al îmbătrânirii și scăderii populației din Europa. Emigrarea, scăderea natalității și a fertilității, șomajul ridicat în rândul tinerilor și gradul de ocupare destul de scăzut în piață muncii alimentează presiuni în creștere asupra sistemului public de pensii și a celui de sănătate din România. Toate aceste probleme sunt accentuate de fiscalizarea extrem de redusă a economiei, România fiind la coada clasamentului european din perspectiva veniturilor publice exprimate ca procent în PIB.

Într-un asemenea context, nu ne permitem luxul să tratăm problemele medicale, ci să prevenim cât mai mult apariția și agravarea lor. În mod paradoxal, exact aceasta nu se întâmplă în sistemul public de sănătate: mergem la medic atunci când ne doare și trebuie să tratăm, cea mai mare pondere a cheltuielilor fiind alocată serviciilor spitalicești, în timp ce prevenția rămâne în plan secundar.[/vc_column_text][vc_column_text css=”.vc_custom_1626788155261{padding-bottom: 16px !important;}”]

Cheltuielile cu serviciile de prevenție reprezintă 1,4% din totalul cheltuielilor de sănătate, comparativ cu media de 2,8% a Uniunii Europene.

[/vc_column_text][vc_column_text css=”.vc_custom_1626797682137{padding-bottom: 50px !important;}”]Raportat la 1.000 de locuitori, România are un număr de paturi mult mai mare comparativ cu media europeană. În prezent, există o presiune asupra spitalelor, generată de accesarea frecventă a serviciilor spitalicești de către pacienți pentru probleme minore de sănătate, probleme care ar putea fi rezolvate prin prevenție și accesarea serviciilor medicale primare. Eficiența sistemului de sănătate poate fi crescută prin reducerea utilizării serviciilor spitalicești și utilizarea cu precădere a asistenței medicale primare.

Conform cifrelor publicate de Eurostat, și analizate într-un raport publicat recent de către compania de consultanță EY, ratele mortalității evitabile prin prevenție și prin cauze tratabile sunt la un nivel foarte ridicat în România, situându-se printre cele mai semnificative valori de la nivelul Uniunii Europene.

Totuși, odată cu dezvoltarea pieței furnizorilor de servicii medicale private, precum și a pieței abonamentelor, se poate observa scăderea ratelor mortalității evitabile prin prevenție și cauze tratabile cu aproximativ 10% în ultimul deceniu.

Mai mult, operatorii privați de sănătate au contribuit și la reversarea tendinței de emigrare a medicilor și asistentelor.
La nivelul anului 2019, în sectorul privat de servicii medicale activau aproximativ 78.000 de angajați, ceea ce reprezintă 34% din totalul angajaților din sistemul medical național și aproximativ 1,4% din numărul total de angajați din România.[/vc_column_text][vc_row_inner equal_height=”yes” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” text_align=”left” class=”table-module”][vc_column_inner column_padding=”padding-2-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 1

Evoluția speranței medii de viață fără probleme de sănătate

[/vc_column_text][vc_column_text]

[/vc_column_text][vc_column_text]

Sursa: Eurostat, cifre preluate din analiza EY

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]Conform datelor disponibile pentru anul 2018, speranța medie de viață a unei persoane, fără probleme de sănătate, se situează în jurul vârstei de 59,4 ani în România, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 63,6 ani. În ciuda creșterii acestui indicator în ultimul deceniu, România nu a recuperat decât 6 luni față de media europeană în perioada analizată. Chiar dacă cheltuielile de sănătate / cap de locuitor au crescut în ultimul deceniu în Romania cu aproape 90%, ajungând la 584 € / locuitor pe parcursul anului 2018, țara noastră ocupă ultimul loc în clasamentul Uniunii Europene din perspectiva acestui indicator. Deci, investim cel mai puțin în sănătate comparativ cu alte țări din UE, iar cheltuielile sunt direcționate preponderent către tratare și prea puțin către prevenție. Ineficient. Toate aceste cifre confirmă nevoia de creștere a prevenției pentru evitarea unui tratament costisitor și dureros, care în unele cazuri poate fi chiar tardiv.

Situația complicată din sistemul public de sănătate, cauzată de subfinanțare și de orientarea spre tratare, a fost ameliorată de creșterea și dezvoltarea pieței serviciilor private de sănătate. Astfel, conform situațiilor financiare publicate de aceste companii, valoarea totală a cifrei de afaceri generată de companiile private cu activități în zona serviciilor de sănătate (conform codului CAEN 86) a fost de 2,9 miliarde € în anul 2019, înregistrând o creștere de cca. 89%, comparativ cu anul 2015. Această creștere este de două ori mai accelerată comparativ cu media înregistrată la nivel național. Pe fondul creșterii veniturilor populației, a accesului la educație și a informării corecte, serviciile de prevenție s-au dezvoltat în ultimii ani într-un ritm susținut. Un rol semnificativ în promovarea și conștientizarea de către populație a importanței prevenției l-a avut sectorul medical privat, prin crearea și oferirea abonamentelor medicale ca beneficiu extra-salarial. Astfel, 1,62 de milioane de persoane aveau un abonament medical valabil în anul 2020, înregistrând o creștere cu aprox. 66% în ultimii cinci ani. Potențialul de creștere pe acest segment este major, având în vedere că, în mediul privat, sunt aproximativ 4,23 milioane de salariați ce reprezintă principala piață adresabilă pentru abonamentele medicale din România.

Conceptul de abonament medical a fost introdus în România în urmă cu 25 de ani de Regina Maria, ajungând să aibă un impact de 776 milioane € la nivelul veniturilor pe lanțul valoric, din care 120 milioane € reprezintă impactul direct, iar diferența cumulează efectele în amonte sau aval.

Beneficiile abonamentelor medicale sunt multiple pentru toate părțile implicate:

Piața abonamentelor medicale este estimată la o valoare de aprox. 120 milioane € în 2020, cca 3,6% din piața serviciilor medicale private. Adițional, impactul indirect este și mai mare. Astfel, conform aceluiași studiu publicat recent de către compania de consultanță EY, efectele benefice generate în economie de abonamentele medicale sunt multiplicate:

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”full_width_background” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” row_border_radius=”none” row_border_radius_applies=”bg” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ gradient_direction=”left_to_right” shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-3-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”top-bottom” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Toate aceste efecte benefice confirmă că dezvoltarea abonamentele medicale oferite de furnizorii privați poate reprezenta o componentă importantă în soluția complexă de reformare și creștere a eficientei sistemului public de sănătate din Romania.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Lasă un răspuns