În acest articol mi-am propus să analizez evoluția maturității mediului de afaceri activ în România, accentuând imaginea companiilor la 14 ani de activitate — cum arată „buletinul” firmelor active în România?

De această dată este, într-adevăr, diferit! Omenirea a mai trecut prin diferite pandemii, dar nicioadată lumea nu a fost mai conectată ca și acum. Niciodată în istoria mondială o oprire bruscă a consumului, implicit a multor ramuri din economie, nu a avut ecouri financiare și comerciale atât de rapide și intense. Viteza de contagiune și propagare a șocurilor negative de la o industrie către alta, între continente sau diferite țări, este cea mai accelerată din istoria noastră.

Măsurile de carantină și instituirea stării de urgență la nivel național pentru prevenirea diseminării accelerate a COVID-19 au deja consecințe economice importante asupra mediului de afaceri. Pentru a nu declanșa o spirală distructivă care poate propaga foarte rapid efecte negative dinspre mediul de afaceri către sectorul bancar și finanțele publice, vulnerabilitatea companiilor impune necesitatea unor măsuri urgente pentru sprijinirea mediului de afaceri local. În această analiza estimez numărul companiilor la risc, capacitatea mediului de afaceri de a rezista unor șocuri externe și câteva măsuri pe care le consider necesare pentru a contribui la stabilitatea afacerilor.

Anul 2020 este critic din perspectiva semnalului pe care îl lansează cu privire la dezvoltarea României pentru următorul deceniu. Guvernul actual (interimar) a început bine și a rezolvat o parte din problemele acumulate în ultimii ani, dar încă nu-și asumă măsuri revoluționare curajoase de teamă să nu piardă voturi. Mentalitatea trebuie schimbată, iar teama de voturi pierdute trebuie înlocuită de curajul și ambiția de a câștiga voturile tururor românilor.

Am analizat situațiile financiare publicate de C.F.R. Călători pentru ultimii 5 ani în oglindă cu alte companii similare publice (deținute de stat) pentru transportul de călătorilor din țări apropiate (Polonia, Ungaria, Cehia). Probabil mulți o să aibe un șoc când o să citească concluziile (eu vă mărturisesc că nu mă așteptam la aceste disproporții înainte să fac analiza)! Companiile similare din țările vecine obțin profituri mult superioare, nu depind de subvențiile de stat (care se duc către investiții publice în infrastructură, sănătate sau educație) și sunt mult mai performante deoarece corupția este mult mai scăzută iar majoritatea angajaților își merită locul de muncă!

După Metrorex și Complexul Energetic Oltenia, angajații unei alte companii neperformante de stat solicită majorări salariale enorme — CFR Călători (se pare că au întârziat și la acest capitol)! Care este asemanarea dintre aceste companii? Pentru a răspunde la această întrebare, am analizat situațiile lor financiare din ultimii cinci ani și am găsit că: toate înregistrează pierderi enorme; sunt întreținute de către stat (adică de către populație) prin subvenții; au majorat salariile angajaților cu peste 50% în ultimii 5 ani (la toate se câștigă deja mult mai bine decât media națională); nu prea au mai facut investiții în infrastructură, echipamente sau utilaje! Cifrele complete și concluziile mele le poți găsi în acest articol! Analizând toate acestea, mă întreb care sunt următoarele companii neperformante deținute de stat care își vor revendica majorările salariale, reducând fondurile disponibile pentru investiții și periclitând astfel viața angajaților, clienților ori crescând povara generațiilor actuale și viitoare! România – încotro?

Opinia mea privind OUG pentru taxarea activelor sectorului bancar în funcție de amplitudinea deviației mediei trimestriale a indicelui ROBOR față de pragul de referință (1,5%).

Pentru a înțelege dezastrul de la Metrorex, am comparat situația financiară a companiei Metrorex cu cea a firmelor similare care administrează rețeaua de metrou din Budapesta, Praga și Varșovia. Iată câteva concluzii care pot fi folosite foarte ușor pe toate pancartele de la protestul Metrorex.