[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]În articolele precedente am vorbit despre creșterea iminentă a dobânzilor pentru temperarea presiunilor inflaționiste. În acest context, este foarte important ca fiecare companie să-și cunoască anticipat „spațiul de manevră”, respectiv capacitatea de restructurare! Mai exact, pentru o mai bună previziune a necesarului de numerar, orice companie trebuie să anticipeze gradul de acoperire al cheltuielilor monetare prin veniturile încasate. Mai mult, aceste estimări trebuie realizate în condițiile adverse ale unei viitoare, din ce în ce mai probabile, recesiuni economice, perioadă în care majoritatea firmelor înregistrează venituri în scădere! Desigur, restructurarea nu este nici perfectă, nici imediată! Atunci când veniturile unei companii scad, în primă fază managementul încearcă să înțeleagă cauzele și să găsească soluții pentru recuperarea vânzărilor. Capacitatea de înțelegere a pieței, motivarea echipei, inovarea, ajustarea proceselor și repoziționarea produselor / serviciilor sunt esențiale în această etapă! De asemenea, managementul trebuie să știe cât timp are la dispoziție pentru redresarea companiei, precum și spațiul disponibil de restructurare. Toate acestea sunt necesar astfel încât compania să evite intrarea în incapacitate de plată.

Cum apreciem vulnerabilitatea unei companii în recesiune?

Desigur, solvabilitatea unei companii este influențată de un mix complex de indicatori: structura de capital, calitatea și randamentul investițiilor pe termen lung, eficiența rotației capitalului de lucru, marginea de profit și structura de cheltuieli, gradul de concentrare al veniturilor în funcție de produs și clienți, evoluția principalelor piețe de desfacere, forțele de presiune din sectorul respectiv (puterea de negociere a clienților, agresivitatea furnizorilor, schimbări legislative care pot aduce modificări importante în ceea ce privește structura și nivelul cheltuielilor, progresul tehnologic și inovarea care pot oferi alternative mai ieftine sau produse substitut mai competitive).

Totuși, într-o perioadă de recesiune, cele mai des întâlnite șocuri negative sunt mixul de scădere a veniturilor, colectare mai lentă a creanțelor și creștere a costurilor de finanțare (deoarece lichiditatea scade și sentimentul predominant este cel de neîncredere). În acest context, orice companie ar trebui să se asigure că poate realiza o ajustare proporțională și a costurilor. Totuși, procesul de restructurare este îngreunat de următorii factori:

Care sunt cele mai vulnerabile sectoare?

Din motivele expuse mai sus, atunci când companiile înregistrează o scădere a veniturilor cu X% (șoc total), de obicei acestea își pot restructura cheltuielile într-un ritm inferior, respectiv de Y% (mai mic comparative cu X%), și mai au de rezolvat și problema facturilor din spate care ajung la scadență. De aceea, șocul net nu este zero (nu există restructurare perfectă, iar atunci când veniturile scad, de obicei se dimineaza și marginea de profitabilitate), iar acesta poate fi estimat prin următoarea formulă:[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” equal_height=”yes” content_placement=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” shape_type=””][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/4″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]SN = SR \times \Bigg( \frac{CF}{CT} + \frac{DPO}{365} \Bigg)[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”3/4″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]unde: SN = Șocul Net; SR = Șocul Real; CF = Cheltuieli Fixe; CT = Cheltuieli Totale; DPO = Days of Payables Outstanding (termenul mediu de plată al furnizorilor).[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Astfel, atunci când veniturile înregistrate de o companie / sector scad, putem avea următoarele situații:

Pentru a evalua capacitatea de restructurare a companiilor din România, am calculat raportul dintre șocul net și șocul real (care reprezintă practic, conform formulei de mai sus, însumarea ponderii cheltuielilor fixe și a termenului de plată al furnizorilor). Rezultatele au fost agregate la nivel sectorial pentru perioada 2008–2016, și sunt ilustrate în tabelul următor, prin evidențierea celor mai afectate 5 sectoare (șocul net este mai mare, sau aproape egal cu șocul real), împreună cu sectoarele care înregistrează vulnerabilitatea cea mai scăzută (șocul net este mult inferior șocului real). Analizând cifrele din tabelul următor, observăm că firmele active în România înregistrează o scădere a capacității de restructurare și compensare a șocurilor negative privind scăderea veniturilor, de la 30% (anul 2008) la doar 23% (anul 2016). Conform ultimelor date financiare disponibile, aceasta înseamnă că mediul de afaceri local va resimți șocul scăderii veniturilor în proporție de 77%, comparativ cu 70% în anul 2008.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”table-module” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” shape_type=””][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Tabelul 1:
Capacitatea de restructurare a companiilor active în Romania

Sursa: situațiile financiare ale companiilor depuse la ONRC, date prelucrate de autor [/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

Cum pot să supraviețuiesc dacă fac această greșeală? Soluții!!

Și totuși, există companii care fac această greșeală (veniturile încasate sunt inferioare cheltuielilor monetare, sau acestea înregistrează o volatilitate ridicată în contextul unor șocuri negative), dar reușesc să supraviețuiască și își continuă activitatea pe termen lung. Fenomenul nu este întâmplător, aceste firme respectând cel puțin una dintre condițiile enumerate mai jos pentru a putea supraviețui (listate în ordinea preferințelor observate în practica companiilor):

Evident, alternativele enumerate anterior nu reprezintă decât niște soluții valabile pe termen scurt, pentru a putea depăși problemele temporare de lichiditate. Pentru a reveni la o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, companiile care întâmpina această provocare trebuie să fie capabile să-și eficientizeze activitatea. Astfel, problema insuficienței veniturilor încasate comparativ cu nivelul cheltuielilor monetare poate fi depășită pe termen lung doar prin îmbunătățirea marginii de profitabilitate și creșterea valorii adăugate![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” shape_type=””][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Având în vedere imunitatea mai scăzută a companiilor active în România, în articolul următor voi detalia motivul principal care determină această vulnerabilitate: finanțarea deficitară și efectul de contagiune! Pe curând! [/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

4 răspunsuri