Skip NavigationIancuGuda.ro

Secretul unei investiții eficiente–analiza scenariilor de stress

⏱ 12 min.

Scăderea veniturilor

În articolul anterior, am explicat de ce antreprenorii ar trebui să considere doar acele proiecte de investiții pentru care valoarea prezentă a profiturilor operaționale nete încasate (folosind costul de finanțare ca și factor de actualizare) este superioară investiției inițiale. Cu alte cuvinte, nu ar trebui să blochez capital într-o investiție care generează, pe durata de viață a proiectului, un flux de numerar a cărui valoare în prezent este inferioară investiției inițiale. Din păcate, 64% din firmele active in România atrag capitaluri mai scumpe decât randamentele obținute prin investițiile finanțe cu aceste capitaluri. De ce se întâmplă acest lucru?

Una dintre explicații este aceea că majoritatea antreprenorilor își dezvoltă afaceri considerând un singur scenariu de bază, fără să considere diferite situații adverse. De cele mai multe ori, această atitudine este cauzată de limitări emoționale (supraincrederea) sau erori cognitive (conservatorism sau iluzia controlului), biasuri despre care am vorbit într-un articol anterior. Majoritatea proiectelor de investiții prevăd un orizont de recuperare pe termen mediu-lung, respectiv între 5–10 ani. Orice antreprenor ar trebui să realizeze că, în acest interval de timp, se pot modifica foarte multe variabile cu impact direct asupra companiei. Acest lucru este valabil mai ales în România, în contextul cadrului fiscal și juridic foarte impredictibil.

Cele mai importante variabile pe care ar trebui să le consideri în diferite scenarii de stres privind evoluția proiectului de investiții, în particular, și a întregii companii, în general, sunt: fluctuația veniturilor, dinamica costului de finanțare, creșterea cheltuielilor, modificările fiscale și fluctuația nevoii de fond de rulment. Haideți să le analizăm pe rând!

În articolul prezent ne vom concentra asupra riscului scăderii veniturilor.

În teoria planurilor prezentate de foarte multe companii, nu am văzut strategii de investiții care să nu fie urmate de o îmbunătățire a contului de profit și pierdere, prin creșterea veniturilor și/sau a profitabilității. Totuși, în practica ulterioară, am văzut mii de situații în care investițiile sunt urmate de o deteriorare a situației financiare a firmelor. Practic, 50% dintre companiile insolvente în ultimii zece ani au realizat investiții semnificative pe termen lung cu trei ani înainte de momentul intrării în insolventă. În ciuda acestui fapt, aproape trei sferturi dintre acestea au înregistrat, ulterior momentului investiției, venituri și/sau profituri în scădere. Despre erorile cognitive și/sau emoționale care au cauzat aceste evoluții nefaste companiilor am vorbit în capitolul X al cărții mele De ce eșuează companiile?. În acest articol mă voi concentra asupra unei alte probleme des întâlnite în cazul firmelor insolvente: lipsa scenariilor de stres, și a planurilor de rezervă aferente, în ceea ce privește evoluția veniturilor. Majoritatea companiilor insolvente cu care m-am întâlnit înainte de intrarea în incapacitate de plată, mergeau pe un singur scenariu (de obicei optimist) de creștere a veniturilor într-un ritm susținut.

La întrebarea (deja clasică a lui Moromete): „Pe ce te bazezi?”, din răspunsul multora observăm desconsiderarea concurenței existente și noi (de multe ori considerată pasivă), a modificărilor legislative sau fiscale (fără surprize), a evoluției economiei, industriei ori a nevoilor clienților (neschimbate). Total neadevărat! Atunci când bugetezi o investiție și planifici evoluția veniturilor, trebuie să te aștepți că firmele concurente nu o să rămână pasive (și să „admire” succesul tău), statul Român nu asigură o stabilitate și predictibilitate fiscală, economie nu va crește încontinuu (perioadele de expansiune fiind urmate de stabilizare și recesiune) iar industria este schimbată de salturi în tehnologie sau modificarea nevoii clienților.

Fluctuația veniturilor este vizibilă dacă analizăm evoluția situațiilor financiare aferente tuturor companiilor din România pentru ultimul an în care acestea au depus declarațiile. Astfel, conform cifrelor ilustrate în graficul următor, 42% dintre companiile active în România au înregistrat o scădere a veniturilor pe parcursul anului 2016, pentru un sfert dintre acestea scăderea fiind la mai puțin de jumătate. O treime dintre companii înregistrează o creștere mai accelerată a veniturilor, cu peste +25%. Mai mult, tendința fluctuațiilor extreme a veniturilor se observă în fiecare dintre ultimii cinci ani în mediul de afaceri din România.

Graficul 1:
Evoluția veniturilor companiilor din România

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date prelucrate de autor

În medie, 64% dintre companiile active în România înregistrează un randament al investițiilor inferior costului finanțării atrase (așa cum am arătat în articolul anterior). Aceasta se întâmplă din cauza capacității modeste a companiilor respective de a genera venituri suplimentare având în vedere investițiile realizate. În unele situații, activele sunt supradimensionate din cauza unor false investiții, respectiv achiziții de active scumpe care nu au legătură cu activitatea de bază a companiei (ex: autoturisme extravagante). Astfel, ritmul mediu de investiții pe termen lung (denumit tehnic CAPEX, eng. „Capital Expenditures”) înregistrat de întreg mediul de afaceri în ultimul an este de 11%, în condițiile în care veniturile au crescut doar cu 6%. Din acest punct de vedere, cel mai prost stau companiile din S–E și S–V, care înregistrează investiții modeste și o relativa stagnare a veniturilor.

Tabelul 1:
Evoluția investițiilor vs veniturilor

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date prelucrate de autor

1 7%
2 14%
1 7%
2 12%
1 11%
2 15%
1 8%
2 13%
1 -1%
2 5%
1 2%
2 8%
1 7%
2 10%

Legendă:

1 Indice Cifră de Afaceri
2 Capex % = Capex / Active Imobilizate

Din perspectiva distribuției sectoriale, ilustrate în graficul anterior, cel mai prost stau companiile active în industria extractiva, metalurgică și construcții. Practic, companiile active în aceste sectoare înregistrează o scădere a veniturilor, deși nivelul investițiilor realizate este semnificativ.

În concluzie, atunci când planifici evoluția veniturilor, trebuie să ai în vedere următoarele aspecte:

  • Dinamica veniturilor inregistrată de către industria în care activezi (ciclurile economice înregistrate la nivelul industriei);
  • Evoluția numărului de companii noi care intră în sectorul respectiv, comparativ cu cel al firmelor care își încetează activitatea (un proxy foarte bun despre procesul distrugerii creative și viteza de revenire la medie). În general, sectoarele care evoluează foarte bine atrag din ce în ce mai mulți concurenți noi, în timp ce sectoarele care sunt în contracție înregistrează multe companii care își întrerup activitatea;
  • Evoluția principalilor indicatori macroeconomici care pot avea un impact major asupra sectorului in care activezi. Câteva exemple clasice sunt: evoluția investițiilor publice în proiecte de infrastructură are un impact direct asupra companiilor care activează în sectorul construcțiilor de infrastructură publică;
  • Evoluția salariului mediu pe economie (inclusiv a creditelor acordate, a dobânzilor practicate și a inflației specifice) pot influența semnificativ dinamică comerțului cu amănuntul pentru diferite produse; structura populației pe categorii de vârstă poate influența semnificativ nevoia și consumul de medicamente;
  • Evoluția altor indicatori sau informații din sectoare interdependente (ex: evoluția transporturilor este puternic corelată cu dinamica înregistrată în comerț și industrie);
  • Existența anumitor evenimente sezoniere sau cu caracter întâmplător, precum: o perioadă de vară care înregistrează temperaturi mult mai ridicate comparativ cu media istorică ar trebui să genereze un vârf de consum al băuturilor de toate felurile; suspiciunile privind calitatea cărnii de pasăre care poate fi afectată de un anumit virus poate determina creșterea rapidă a vânzării de alte tipuri de carne (porc, vită, pește etc.);
  • Implementarea unor modificări legislative care pot avea un impact direct sau indirect asupra prețurilor unor anumite produse, spre exemplu: modificarea prețurilor la medicamente; modificarea accizei aplicate la combustibil (care poate avea un efect cascadat semnificativ asupra tuturor industriilor care înregistrează costuri importante pe acest segment); modificarea taxelor privind înmatriculările auto second-hand care pot influența vânzările de mașini noi; schimbarea avansurilor percepute sau bugetelor acordate pentru creditele imobiliare finanțate prin programul Prima Casă, care poate avea un impact direct asupra cererii de credite pe acest segment, și indirect asupra pieței imobiliare.

Pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, companiile trebuie să fie pregătite pentru toate aceste scenarii prin soluții de avarie care să vizeze, în primul rând, accesul la lichiditate pe termen scurt și planuri de restructurare. În capitolul patru (Calitatea profitului în contextul scenariilor de stres) din cartea mea De ce esuează companiile? 10 Greșeli și 100 Soluții îți propun zece soluții pentru a gestiona corespunzător compania în contextul scăderii veniturilor, sau atunci când acestea înregistrează o volatilitate ridicată.

Cumpără cartea