[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]În ultimele două articole am analizat evoluția în ultimul deceniu a microintreprinderilor (firmele cu venituri sub 1.000.000€) în oglindă cu dinamica companiilor mari (care înregistrează venituri peste 1.000.000€), și am constatat un fenomen care amenință dezvoltarea sustenabilă a țării pe termen lung: cei bogați s-au îmbogățit în dauna subțierii păturii de mijloc și deteriorării situației financiare a celor săraci.

Acest mediu a fost propice dezvoltării firmelor „fantoma” (care nu înregistrează venituri dar sunt active conform evidențelor din Registrul Comerțului), supraîndatorate (care raportează capitaluri proprii negative) sau „zombie” (care sunt ținute în viață de partenerii de afaceri). Toate aceste companii sunt toxice pentru sănătatea mediului de afaceri. Haideți să le analizăm pe rând![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/4″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

1

[/vc_column_text][vc_column_text]

Companiile
„fantomă”

[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”3/4″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Conform cifrelor ilustrate în tabelul următor, 1 din 4 companii care sunt „în funcțiune” în România nu desfășoară nici o activitate în realitate, 93% dintre acestea fiind cu capital autohton. În unele sectoare de activitate, situația este dramatică. Spre exemplu, 64% din companiile care își declară obiectul principal de activitate în producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze, nu desfășoară nici o activitate. În acest clasament, urmează companiile din tranzacții imobiliare, industria extractivă, construcții, activități recreative, culturale și sportive și HORECA, unde 1 / 3 companii care sunt „în funcțiune” nu desfășoară nici o activitate în realitate![/vc_column_text][vc_row_inner column_margin=”default” text_align=”left”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” top_margin=”30″ el_class=”table-module” width=”1/1″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Tabel 1: Distribuția sectorială a companiilor cu venituri zero

wdt_ID Sector Total companii Nr. companii CA=Zero Pondere companii CA=Zero Nr. salariați
1 Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apa și gaze 3.205 2.062 64 323
2 Tranzacții imobiliare 20.877 7.464 36 1.199
3 Industria extractivă 1.448 513 35 235
4 Construcții 65.445 22.699 35 4.255
5 Activități recreative, culturale și sportive 9.306 2.747 30 642
6 0 0 0 0
7 IT 21.376 5.006 23 925
8 Transporturi 48.137 10.795 22 2.070
9 Alte activități de servicii personale 18.527 4.144 22 826
10 Industria de mașini și echipamente 8.439 1.845 22 427
11 Sănătate și asistență socială 13.066 2.448 19 503
12 Total 648.689 178.781 28 27.197

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date prelucrate autor
Notă: seria de timp cu informațiile despre toate sectoarele de activitate poate fi descarcată aici[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/4″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

2

[/vc_column_text][vc_column_text]

Companiile
supraîndatorate

[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”3/4″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Care înregistrează capitaluri proprii negative, în condițiile în care datoriile totale depășesc nivelul activelor. Practic, după vânzarea tuturor activelor de care dispun, aceste companii nu își pot rambursa decât parțial datoriile contractate. De aceea, spunem că firmele respective nu sunt solvabile din punct de vedere financiar.

Aproape jumătate din companiile care activează în România se regăsesc în această situație. Teoretic, nu au cum să supraviețuiască! Atunci când capitalurile proprii sunt negative, nivelul datoriilor (obligațiilor) depășește nivelul activelor (resurselor). Este, ca și cum, o gospodărie are cheltuieli lunare de 1.000 Lei, dar venituri lunare totale de 800 RON. Cum supraviețuiește? Simplu-nu plătește la termen datoriile respective! În mod similar, supraviețuiesc aproape jumătate din companiile active în România. În orice caz, tratamentul aplicat acestor companii ar trebui cântărit cu mare atenție: vorbim despre capitaluri proprii negative în valoare cumulată de aproximativ 153 mld RON și aproape 711.000 de salariați care lucrează la aceste companii și plătesc contribuții, respectiv 18% din totalul angajaților din mediul de afaceri.

Cred că această situație cere urgent implementarea unor acțiuni de verificare detaliată a motivelor pentru care companiile înregistrează pierderi pentru trei exerciții financiare consecutive, nu desfășoară nici o activitate, care sunt condițiile privind finanțarea de la entitățile afiliate, precum și obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social și completarea pierderilor neacoperite. Aceste măsuri sunt foarte necesare, având în vedere că se referă la comportamente generalizate în mediul de afaceri și trebuiesc reglementate mai bine.[/vc_column_text][vc_row_inner column_margin=”default” text_align=”left”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” top_margin=”30″ el_class=”table-module” width=”1/1″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Tabel 2: Distribuția sectorială a companiilor în funcție de capitalurile proprii

wdt_ID Sector Nr. companii total Nr. companii - Nr. companii % Nr. companii + Valoare capitaluri proprii negative (mil. Lei) Numar angajați companii capitaluri proprii negative
1 Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apa și gaze 3.205 2.043 64 1.162 -11.004 17.554
2 Hoteluri și restaurante 36.506 21.239 58 15.267 -4.062 55.350
3 Comerț cu amănuntul 130.105 73.937 57 56.168 -10.346 140.271
4 Industria alimentară și a bauturilor 10.921 5.760 53 5.161 -5.490 30.522
5 Activități recreative, culturale și sportive 9.306 4.622 50 4.684 -2.308 17.738
6 0 0 0 0 0
7 Sănătate și asistență socială 13.066 4.682 36 8.384 -799 11.683
8 Alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor 87.802 31.144 35 56.658 -9.298 54.280
9 Industria de mașini și echipamente 8.439 2.707 32 5.732 -5.171 26.377
10 IT 21.376 6.617 31 14.759 -1.099 11.380
11 Intermedieri financiare 11.449 3.420 30 8.029 -1.062 3.889
12 Total 648.689 290.635 45 358.054 -153.073 711.347

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date prelucrate autor
Notă: seria de timp cu informațiile despre toate sectoarele de activitate poate fi descarcată aici[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_row_inner column_margin=”default” text_align=”left”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/2″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Un semnal de alarmă este că ponderea companiilor toxice (care nu desfășoară activitate și cele supraîndatorate) în totalul firmelor active în România a crescut constant în ultimul deceniu. Astfel, companiile care nu desfășoară activitate (zero venituri) reprezentau 28% din totalul firmelor înregistrate în România la finalul anului 2017, comparativ cu 19% în anul 2009. De asemenea, companiile supraindatorate (capitaluri proprii negative) reprezentau 45% din totalul firmelor înregistrate în România la finalul anului 2017, comparativ cu 37% în anul 2008.[/vc_column_text][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” el_class=”table-module” width=”1/2″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Grafic 1: Evoluția companiilor toxice

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/4″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

3

[/vc_column_text][vc_column_text]

Companiile
„zombie”

[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”3/4″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Care nu sunt listate la bursă și înregistrează simultan următoarele trei condiții suplimentare pentru ultimii trei ani consecutivi: capitalurile proprii negative, rezultat net negativ (pierderi) și un profit operațional negativ sau inferior cheltuielilor privind dobânzile. Conform cifrelor ilusrate în graficul 2, ponderea companiilor „zombi” active în România s-a dublat în ultimii cinci ani, crescând de la 12,7% (anul 2013) la 24,8% (finalul anului 2017), și este de 4-6 ori peste media înregistrată în țările dezvoltate (ponderea a fost calculată prin raportare la companiile care au depus declarațiile financiare pentru 3 ani consecutivi).[/vc_column_text][vc_row_inner column_margin=”default” text_align=”left”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” top_margin=”30″ el_class=”table-module” width=”1/1″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Grafic 2: Evoluția companiilor „zombie”

Sursa: Eurostat, date prelucrate autor[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_column_text]Din cele aproape 60.000 de companii „zombi” active în România, avem următoarele distribuții:

[/vc_column_text][vc_row_inner column_margin=”default” text_align=”left”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” top_margin=”30″ el_class=”table-module” width=”1/2″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Grafic 3: Distribuția companiilor „zombie” în funcție de regiune

[/vc_column_text][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” top_margin=”30″ el_class=”table-module” width=”1/2″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Grafic 4: Distribuția companiilor „zombie” în funcție de sectorul de activitate

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Un mediu de afaceri în care ponderea acestor compani („fantomă”, supraîndatorate sau „zombi”) este ridicată, prezintă un grad mare de vulnerabilitate din cauza efectelor negative pe care aceste firme îl propagă pe mai multe canale, respectiv:

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Având în vedere efectele nocive pe care asemenea companii toxice îl au asupra mediului de afaceri, cred că ar trebuie luate o serie de măsuri orientate în direcția descurajării acestui comportament.

Iată mai departe doar câteva idei:

Toate aceste măsuri pot duce la dispariția companiilor toxice, sau conversia lor către companii normale din perspectiva activității comerciale și a structurii de capital, contribuind astfel la creșterea încrederii în mediul de afaceri, îmbunătățirea comportamentului de plată, susținerea competitivității prin investiții pe termen lung, creșterea imunității în timp de recesiune precum și o mai bună colectare a veniturilor fiscale (prin combatarea practicilor de price-transfer), ceea ce ar permite finanțarea unor investiții publice de interes național (infrastructură, sănătate, educație). Desigur, o parte din companii toxice vor fi eliminate iar mediul de afaceri activ în România o să aibe mai puține companii, dar acesta nu este un lucru rău. Este mult mai bine să avem mai puține companii active, dar mai competitive, decât multe și vulnerabile.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”background-pearl newsletter-download-module” id=”download” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-3-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_row_inner equal_height=”yes” content_placement=”bottom” column_margin=”default” text_align=”left”][vc_column_inner column_padding=”padding-1-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/2″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][text-with-icon icon_type=”font_icon” icon=”fa fa-file-excel-o” color=”Extra-Color-2″]Abonează-te la newsletter și poți să descarci în format .xls datele aferente graficelor prezentate în acest articol:[/text-with-icon][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”padding-1-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/2″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_raw_js]JTVCZGxtX2dmX2Zvcm0lMjBkb3dubG9hZF9pZCUzRDcyMDMlMjBnZl9hamF4JTNEJTIydHJ1ZSUyMiU1RA==[/vc_raw_js][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” shape_type=””][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]În articolul următor voi analiza evoluția riscului de insolvență al companiilor active în țara noastră în contextul polarizării mediului de afaceri. Practic, voi aplica modelul Altman Z-score asupra tuturor companiilor active în România în ultimul deceniu, pentru a vedea care sunt cele mai riscante sectoare și numărul locurilor de muncă care ar putea fi afectate în următoarea recesiune (… care se apropie cu pași repezi…). Până atunci, nu uita: nu contează doar numărul companiilor, contează și calitatea acestora! Pe curând![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]